O anchetă Reuters publicată pe 19 mai 2026 documentează primul caz confirmat în care armata chineză a instruit, în mod secret, circa 200 de militari ruși pe teritoriul propriu, parte dintre ei fiind apoi desfășurați pe frontul din Ucraina. Informația este atribuită unor surse din trei agenții europene de informații și unor documente interne ruse văzute de agenția britanică — un nivel de implicare a Beijingului mai apropiat de Moscova decât se cunoștea până acum.

Antrenamentul în China

Conform documentelor citate de agenția britanică, programul de instruire a fost stabilit printr-un acord interguvernamental semnat la Beijing pe 2 iulie 2025, de ofițeri superiori ruși și chinezi. Textul prevedea explicit interzicerea oricărei mediatizări și a oricărei comunicări către părți terțe.

Cursurile au acoperit folosirea dronelor, războiul electronic, aviația armată, infanteria blindată, manipularea explozibililor, dezamorsarea și măsurile contra-dronă. Locațiile identificate de Reuters includ Beijing și Nanjing — unde funcționează școala Armatei Populare de Eliberare (PLA) pentru inginerie de luptă — Shijiazhuang (instrucție pe mortiere de 82 mm dirijate prin dronă), Zhengzhou (apărare anti-dronă) și Yibin (simulatoare pentru drone FPV).

Confirmarea agențiilor europene

Una dintre agențiile europene citate a confirmat pentru agenția britanică că o parte dintre militarii ruși instruiți în China au fost desfășurați ulterior pentru operațiuni cu drone în Crimeea ocupată și în regiunea Zaporijia. Gradele cursanților identificați se întind de la sergent până la locotenent-colonel, iar mulți dintre ei aveau funcții de instructor — capabili să transmită mai departe, în lanțul de comandă, atât experiența de teatru, cât și cunoștințele tehnice acumulate.

Documentele interne

Rapoartele ruse văzute de Reuters consemnează cursurile finalizate cu detaliile de loc și disciplină, alături de fotografii ale militarilor ruși urmărind instrucția condusă de ofițeri chinezi în uniformă. Un oficial de informații citat de agenția britanică a apreciat că, prin antrenarea unor militari ruși ulterior implicați în operațiuni de luptă în Ucraina, Beijingul apare „mai direct implicat în efortul de război al Rusiei decât se cunoștea anterior”.

Poziția Beijingului

Solicitat să comenteze ancheta, Ministerul de Externe al Republicii Populare Chineze a respins narativa unui sprijin militar pentru Rusia.

„În problema crizei din Ucraina, China a menținut în mod constant o poziție obiectivă și imparțială și a lucrat la promovarea negocierilor de pace. Părțile relevante nu ar trebui să stârnească în mod deliberat confruntarea sau să arunce vina.”

Ministerul rus de externe și Ministerul chinez al Apărării nu au răspuns la solicitările de comentariu transmise de agenția britanică.

Context strategic

Dezvăluirea apare în paralel cu vizita de stat a președintelui rus Vladimir Putin la Beijing — a 25-a a liderului rus în China — la invitația liderului chinez Xi Jinping. Vizita a coincis cu aniversarea a trei decenii de la stabilirea parteneriatului strategic ruso-chinez și a urmat la scurt timp după trecerea președintelui american Donald Trump prin capitala chineză.

Cele două state au declarat în februarie 2022, cu zile înainte de invazia rusă în Ucraina, un parteneriat „fără limite”. De atunci, formularea a fost rafinată în comunicatele bilaterale ca relație „pentru orice condiții” („all-weather”). Reuters notează că trupe ale Armatei Populare de Eliberare s-au antrenat pe teritoriul Federației Ruse din 2024, dar prezența documentată a militarilor ruși în instituții militare chineze constituie un element nou — și în lectura agențiilor europene, o complicație suplimentară pentru capitalele occidentale care încearcă să limiteze sprijinul indirect oferit Moscovei.

Materialul Reuters apare la câteva luni după ce administrația americană a anunțat reducerea prezenței militare în Europa, un context în care reconfigurarea raporturilor între Beijing, Moscova și Washington este urmărită atent în Bruxelles și în capitalele aliate.