Președintele Donald Trump a anunțat vineri că administrația sa a ajuns la o înțelegere cu Danemarca și cu Groenlanda pentru extinderea prezenței militare a Statelor Unite în teritoriul autonom danez, scrie The New York Times. Criza provocată de Washington a zdruncinat alianța occidentală în această iarnă, iar anunțul deschide o cale de ieșire diplomatică.

Cele două părți descriu înțelegerea foarte diferit. Trump susține că Statele Unite au obținut controlul permanent asupra securității și a tot ce mai este necesar în Groenlanda, în timp ce premierul danez Mette Frederiksen spune că documentul recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Regatului Danemarcei și dreptul groenlandezilor la autodeterminare. Descrierea de la Copenhaga este departe de ce a cerut ani la rând președintele american, care afirma la începutul anului că orice în afară de preluarea insulei de către Statele Unite ar fi inacceptabil.

Ce spune Casa Albă că a obținut

În mesajul publicat pe Truth Social, Trump a scris că niciun adversar al Statelor Unite nu va mai putea avea vreodată o bază în Groenlanda, o prezență militară acolo sau investiții sensibile fără acordul scris explicit al Washingtonului. El a mai anunțat că Statele Unite vor începe imediat dezvoltarea unei prezențe militare ample într-o zonă potrivită a insulei și că vor avea pentru totdeauna capacitatea deplină de a face ce este necesar pentru apărarea insulei, deși acordul în vigoare cu Danemarca privind bazele americane nu are oricum termen.

Secretarul de stat Marco Rubio a numit înțelegerea istorică și a susținut că ea rezolvă permanent și complet preocupările de securitate națională ale Statelor Unite în Groenlanda.

Ce nu confirmă Copenhaga și Nuuk

Oficialii danezi și groenlandezi nu au confirmat imediat că Washingtonul a căpătat un asemenea drept de veto, o cerere căreia i s-au opus ferm în negocierile purtate cu ușile închise în ultimele luni. Două persoane apropiate discuțiilor au declarat pentru The New York Times că afirmația lui Trump despre controlul permanent exagerează puterile pe care le capătă de fapt Statele Unite. Un oficial militar american a spus că armata Statelor Unite va lucra alături de omologii danezi și groenlandezi, nu îi va comanda.

Un oficial al Departamentului de Stat care a vorbit sub protecția anonimatului a precizat că țările din afara NATO nu vor mai putea construi baze sau menține trupe în Groenlanda, o interdicție cu efect limitat, fiindcă insula este teritoriu al Alianței și perspectiva era oricum improbabilă. Același oficial a spus că înțelegerea rămâne valabilă și dacă Groenlanda devine stat independent. Un obiectiv al administrației Trump a fost tocmai ca accesul militar de azi să nu se schimbe atunci.

Semnarea la New York și votul celor două parlamente

Frederiksen și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, au confirmat înțelegerea într-un comunicat comun. Premierul danez a spus că acordul întărește securitatea comună în Arctica și în Atlanticul de Nord și este bun pentru NATO și pentru Europa, iar Nielsen a afirmat că acordul recunoaște interesele Groenlandei și locul ei în cooperarea internațională. Documentul urmează să fie semnat săptămâna viitoare, la Adunarea Generală a ONU, și trebuie aprobat de parlamentele de la Copenhaga și Nuuk.

Múte B. Egede, ministrul de externe al Groenlandei, a declarat pentru postul public danez DR că acordul reflectă ceea ce Nuuk a spus de la început: poziția insulei și dreptul ei la autodeterminare sunt recunoscute potrivit dreptului internațional.

De la planuri de aruncare în aer a pistelor la negocieri lunare

Trump vrea Groenlanda încă din primul mandat, iar Copenhaga și Nuuk au respins mereu ideea. În ianuarie, când relațiile erau cele mai încordate, armata daneză a pregătit planuri detaliate pentru aruncarea în aer a aerodromurilor din Groenlanda în cazul unei invazii americane, iar militari danezi au fost trimiși pe insulă cu explozibil și rezerve de sânge. Scenariile cele mai sumbre nu s-au adeverit, iar disputa s-a mutat la masa negocierilor confidențiale, unde delegațiile s-au întâlnit la Washington aproximativ o dată pe lună.

La acele discuții, americanii au cerut o cooperare cu Groenlanda pentru exploatarea resurselor naturale ale insulei și o prezență militară mai mare acolo. Negociatorii lor au insistat și pentru un drept de veto asupra marilor investiții străine, ca să țină la distanță Rusia și China. Criza a speriat capitalele europene și a împins Islanda spre un referendum de aderare la Uniunea Europeană, după ce aliații se temuseră deja că Washingtonul își retrage trupele din Europa.

O singură bază rămasă din peste zece

Statele Unite au adus trupe în Groenlanda în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar acordul încheiat cu Danemarca în 1951 le dă libertate largă de a opera instalații militare pe insulă și permite accesul forțelor NATO, fără să interzică explicit prezența unor țări adversare, așa cum susține Trump că face noua înțelegere. În timpul Războiului Rece, armata americană a avut pe insulă peste zece instalații, închise apoi toate în afară de baza spațială Pituffik, de pe coasta de nord-vest. În ultimele săptămâni, ofițeri americani au vizitat insula cu planuri de redeschidere a mai multor baze vechi, iar postul public danez a relatat că militari americani au inspectat pista de la Narsarsuaq, în sud.

Imran Bayoumi, director adjunct al inițiativei GeoStrategy de la Atlantic Council, a apreciat că acordul aduce puține lucruri noi și că Washingtonul ar fi putut obține multe dintre aceste rezultate negociind direct, fără să strice relația. El a adăugat că înțelegerea dă totuși Statelor Unite un punct de sprijin important în Arctica.