În apele arctice din apropierea arhipelagului Svalbard, aliații NATO au surprins în această primăvară submarine rusești care se antrenau să folosească o tehnologie capabilă să scoată din funcțiune cabluri submarine fără să lase urme, scrie Reuters, care citează doi oficiali occidentali ce au vorbit sub protecția anonimatului.

Operațiunea a fost condusă de GUGI, direcția rusă de război submarin, care a folosit submersibile de mare adâncime ca să simuleze folosirea acelei tehnologii. Într-o misiune comună a Marii Britanii, Norvegiei și Statelor Unite, aparatele rusești au fost urmărite, interceptate și împiedicate să încheie exercițiul, iar în cele din urmă au părăsit zona, au declarat cei doi oficiali pentru agenția de presă. Ei au refuzat să spună cum funcționează tehnologia.

Marea Britanie și Norvegia anunțaseră în aprilie că au descoperit o operațiune rusească sub acoperire în apele arctice, fără să precizeze locul și fără să pomenească nici arma, nici participarea americană.

Mesajul transmis Moscovei de la Oslo

Ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik, a declarat pentru Reuters că, prin operațiunea comună, Rusiei i s-a transmis un mesaj clar, acela că nu poate acționa pe ascuns, și că autorităților ruse li s-a spus limpede că orice încercare de a viza infrastructura critică norvegiană va fi depistată și va avea consecințe.

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns solicitărilor agenției. Kremlinul respinge constant acuzațiile că ar desfășura operațiuni de sabotaj în state NATO sau că ar pregăti o confruntare cu Alianța.

Două cabluri de 1.400 de kilometri și cea mai mare stație de sateliți din lume

Svalbardul este legat de Norvegia continentală prin două cabluri de fibră optică de aproximativ 1.400 de kilometri fiecare, care coboară pe alocuri până la 2.700 de metri adâncime. Prin ele circulă datele descărcate de la SvalSat, cea mai mare stație terestră de sateliți din lume, parte a rețelei Near Space Network a NASA.

Submarinele nucleare rusești cu baza în Peninsula Kola trec prin spațiul maritim dintre Svalbard și Norvegia continentală ca să ajungă în Oceanul Atlantic, iar apoi pe lângă insula Jan Mayen. În august, Marea Britanie a desfășurat militari pe Jan Mayen, alături de norvegieni și americani, într-un exercițiu prin care NATO și-a demonstrat capacitatea de a opera în Nordul Îndepărtat.

Temerea că Rusia ar putea testa Articolul 5

Trei oficiali americani au declarat pentru Reuters că analiști ai serviciilor de informații din Statele Unite sunt tot mai îngrijorați că Rusia ar putea testa angajamentul de apărare reciprocă al NATO, cunoscut drept Articolul 5. Dacă s-ar ajunge acolo, distrugerea cablurilor submarine ar putea fi o componentă esențială a unui asemenea efort, au spus oficialii occidentali citați de agenție.

Directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat în august la Moscova, în parte pentru a avertiza Rusia să nu escaladeze operațiunile de sabotaj din Europa. Reuters scrie că nu a putut stabili dacă au fost discutate și operațiunile submarine. Washingtonul și Londra au impus deja sancțiuni asupra GUGI.

Ce s-a schimbat după Nord Stream

NATO și aliații săi și-au întărit protecția infrastructurii submarine după distrugerea, în 2022, a conductelor Nord Stream. Din 2023 a crescut și numărul navelor care navighează foarte încet deasupra cablurilor și conductelor sau în apropierea lor, ca să le cartografieze. Alianța a lansat în ianuarie anul trecut inițiativele Baltic Sentry și Nordic Warden, care au adus la un loc marine militare pentru patrule mai dese în jurul infrastructurii critice.

Bruce Jones, cercetător la Brookings Institution, a spus pentru agenție că Europa a făcut două lucruri în același timp: și-a mărit mult dependența de infrastructura de pe fundul mării și, tot atât de mult, și-a redus capacitatea de a o proteja.

Ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker, le-a cerut la începutul lunii aliaților europeni să se pregătească pentru un posibil atac rusesc.