Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi, 17 septembrie, pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan candidat la funcția de prim-ministru, la finalul unei zile de consultări cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni. Mureșan a acceptat la scurt timp după anunț, printr-o postare pe Facebook: „Accept propunerea făcută de Președintele României”.

Șeful statului a recunoscut că „nu avem o majoritate conturată” și a explicat că a ales persoana care a strâns cele mai multe susțineri din partea partidelor la consultări. Mureșan este propunerea comună a PNL, USR și UDMR, formulată încă din 26 iunie. Inițial, Mureșan i-a cerut președintelui timp de gândire, iar Nicușor Dan a spus că va publica decretul în Monitorul Oficial abia după confirmarea lui.

Nicușor Dan acuză partidele că pun interesul electoral înaintea celui național

Nicușor Dan a spus că, în cele peste patru luni scurse de la demiterea guvernului, a avut sute de ore de discuții cu partidele și a văzut la ele multă preocupare electorală și puțină pentru interesul național. El a povestit că un șef de partid i-a spus în privat că România este problema președintelui, iar partidul este problema lui. Președintele a avertizat că, din cauza configurației parlamentare, sarcina premierului desemnat va fi dificilă și s-a declarat convins că România va rămâne pe traseul pro-occidental și își va îndeplini angajamentele, inclusiv cele privind traiectoria fiscală.

Mureșan este europarlamentar din 2014, vicepreședinte al Grupului PPE și președintele delegației Parlamentului European la Comisia parlamentară de asociere UE–Moldova. Născut în 1981 la Hunedoara, a trecut în 2018 de la PMP la PNL. Într-un mesaj în limba engleză publicat joi pe rețelele sociale, a scris că a acceptat deoarece România are nevoie cât mai repede de un guvern credibil și de predictibilitate.

PSD decide luni, AUR anunță că votează împotrivă

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a scris pe Facebook că a luat act „cu surprindere și dezamăgire” de propunere. El l-a acuzat pe Mureșan că, în urmă cu câteva zile, „făcea campanie feroce la Bruxelles împotriva propriei țări pentru tăierea fondurilor europene”. Grindeanu a convocat Biroul Permanent Național al PSD pentru luni, 21 septembrie, ca să analizeze propunerea. Prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu a spus că partidul așteaptă să vadă dacă premierul desemnat îl contactează: „Rămâne să vedem dacă suntem contactați de domnul Mureșan, dacă are nevoie de voturile noastre”.

Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a anunțat că partidul nu va vota nominalizarea și nici vreo altă nominalizare care nu îl implică. El a spus că desemnarea este totuși o veste bună, pentru că apropie alegerile anticipate. La consultări, președintele AUR, George Simion, transmisese că partidul nu votează niciun guvern din care nu face parte.

UDMR spune că majoritatea pentru Mureșan depinde de PSD

Csoma Botond, din partea UDMR, a spus după desemnare că o majoritate pentru Mureșan se poate forma numai cu PSD și a exclus o alianță cu cei pe care i-a numit extremiști antimaghiari. După consultări, președintele USR, Dominic Fritz, declarase că partidul rămâne alături de propunerea Mureșan, împreună cu PNL și UDMR, dar că este deschis și la discutarea altei nominalizări. Grupul parlamentar Uniți pentru România îl propusese pe Victor Ponta, care a anunțat că nu îl va vota pe Mureșan.

Guvernul are nevoie de votul a 233 de parlamentari, în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului. Potrivit articolului 103 din Constituție, premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului și a listei complete a cabinetului.

A treia desemnare de la căderea guvernului Bolojan

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură votată de 281 de parlamentari, și conduce de atunci cu puteri limitate. Eugen Tomac, desemnat pe 4 iunie, și-a depus mandatul pe 14 iunie, fără ca guvernul lui să ajungă la vot. Adrian Veștea, desemnat în aceeași zi, a obținut pe 22 iunie doar 189 de voturi.

Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere în 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două cereri de învestitură. Până acum, o singură cerere a fost respinsă prin vot, cea a guvernului Veștea.