Președintele Nicușor Dan a anunțat joi seara, la Chișinău, o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare pe 1 septembrie, ziua în care începe sesiunea ordinară de toamnă. A spus că în acest moment nu vede susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați și că un cabinet cu miniștri politici este mult mai probabil.

Tot atunci a explicat de ce nu a făcut nicio desemnare în iulie și august: nu a considerat oportun să trimită un cabinet în Parlament în timpul vacanței parlamentare, pentru că un nou eșec ar fi fost înregistrat de agențiile de rating și de presa internațională drept încă un guvern neînvestit.

Cum s-a ajuns la aproape patru luni fără guvern

Pe 1 septembrie se împlinesc 119 zile de la căderea Guvernului Bolojan, demis pe 5 mai printr-o moțiune de cenzură votată de 281 de parlamentari. Pe 4 iunie, președintele l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, cu un cabinet tehnocrat. Tomac și-a depus mandatul zece zile mai târziu, pe 14 iunie, fără ca guvernul lui să mai ajungă la vot, după ce PNL și USR anunțaseră că nu îl susțin.

În aceeași zi a fost desemnat Adrian Veștea. Cabinetul lui a căzut în Parlament pe 22 iunie, cu 189 de voturi din cele 233 necesare. A doua zi, după consultările de la Cotroceni, Nicușor Dan spunea că țara se îndreaptă spre un guvern minoritar, iar PSD îl propunea pe Sorin Grindeanu drept candidat al partidului. Două zile mai târziu, pe 26 iunie, PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, europarlamentar și vicepreședinte al Partidului Popular European. Pe 13 iulie au urmat noi discuții la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților, încheiate fără nominalizare.

De atunci, președintele a păstrat două condiții formulate în iulie: desemnarea se face numai după ce sprijinul parlamentar este clarificat, iar majoritatea nu trebuie să depindă de voturile AUR. Parlamentul nu a fost complet inactiv: în august s-a întrunit în sesiuni extraordinare pentru legea integrității, legea salarizării și măsurile legate de finalizarea PNRR, dar votul de învestitură a rămas amânat.

Ce spune Constituția despre pașii următori

Articolul 103 prevede că președintele desemnează un candidat după consultarea partidelor, iar candidatul are la dispoziție zece zile ca să ceară Parlamentului votul de încredere asupra programului și a listei complete a guvernului. Dacă desemnarea vine chiar pe 1 septembrie, cererea de învestitură poate fi depusă cel târziu pe 11 septembrie, urmată de audierea miniștrilor în comisii și de votul din plenul reunit.

Până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet, articolul 110 limitează executivul demis la actele necesare administrării treburilor publice. Este motivul pentru care guvernul condus în continuare de Ilie Bolojan nu poate lansa politici noi.

Articolul 89 pune două condiții cumulative pentru dizolvarea Parlamentului: Legislativul să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și să fi respins cel puțin două cereri de învestitură. Până acum a existat o singură cerere respinsă prin vot, cea a cabinetului Veștea. Guvernul Tomac nu a mai ajuns în plen, pentru că premierul desemnat s-a retras înainte.

Ce rămâne pe masă înainte de marți

Cele două propuneri făcute în iunie au rămas pe masă: Sorin Grindeanu, din partea PSD, și Siegfried Mureșan, din partea PNL, USR și UDMR. Ilie Bolojan a spus joi că decizia liberalilor de a-l propune pe Mureșan este cea luată anterior, împreună cu USR și UDMR, iar cu câteva zile mai devreme afirmase că propunerea finală a partidului se va limpezi după reluarea discuțiilor cu celelalte formațiuni. Cotroceniul nu a comunicat niciun nume.

Cele două formule pe care le-a descris chiar președintele delimitează, deocamdată, discuția: un guvern minoritar, susținut din afară sau cu sprijin condiționat, așa cum spunea în iunie, și un cabinet cu miniștri politici, varianta pe care o consideră acum mai probabilă. Consultările încep marți, la Palatul Cotroceni.