România plătește cea mai mare dobândă din Uniunea Europeană atunci când se împrumută pe zece ani. Randamentul titlurilor de stat românești cu scadența la zece ani a fost în septembrie de 6,71%, potrivit datelor Eurostat, față de o medie de 4,20% în UE și de 3,93% în zona euro. Diferența față de zona euro este de 2,78 puncte procentuale.

Costul împrumuturilor a crescut în ultimele luni în toată Europa, dar în România creșterea a fost mai rapidă. Randamentul românesc a urcat de la 5,98% în iunie la 6,71% în septembrie, o creștere de 0,73 puncte procentuale, în timp ce media zonei euro a crescut cu 0,56 puncte, de la 3,37% la 3,93%. În Germania, considerată reperul pieței europene, randamentul a urcat în aceeași perioadă de la 2,96% la 3,47%.

Polonia, Ungaria și Cehia se împrumută mai ieftin

Celelalte țări din regiune care nu au adoptat euro plătesc și ele dobânzi ridicate, dar mai mici decât România. Polonia s-a împrumutat în septembrie la 6,23%, Ungaria la 5,685%, iar Cehia la 5,24%. În statele din regiune care folosesc moneda euro, costurile sunt sensibil mai mici: Grecia 4,22%, Slovacia 4,16%, Letonia 4,15%, Estonia 4,09%, Slovenia 3,86% și Croația 3,59%.

Bulgaria, care a adoptat euro la 1 ianuarie 2026, apare cu 4,09%, iar Lituania cu 2,88%, cel mai mic nivel din regiune. Valorile pentru cele două țări, ca și cele pentru Croația, au rămas practic neschimbate de la o lună la alta în seria Eurostat, în timp ce randamentele din restul Europei au crescut, ceea ce le face mai puțin relevante pentru o comparație lunară.

Deficitul și inflația contează mai mult decât datoria

Nivelul datoriei nu explică singur diferențele. România avea la finalul lui 2025 o datorie publică de 58,9% din PIB, mai mică decât a Ungariei (74,4%) sau a Greciei (145,4%), care se împrumută totuși mai ieftin. Diferența o face deficitul: România a avut în 2025 cel mai mare deficit bugetar din UE, de 7,8% din PIB, urmată de Polonia, cu 7,2%, în timp ce Grecia a avut un excedent de 2%, potrivit Eurostat.

La deficit se adaugă inflația ridicată, de 6,61% în septembrie, potrivit Institutului Național de Statistică, și o creștere economică aproape nulă. În prognoza din primăvară, Comisia Europeană estima pentru 2026 un deficit de 6,2% din PIB, o inflație medie de 7%, o creștere economică de doar 0,1% și o datorie publică în urcare, la 61,6% din PIB în 2026 și 63,4% în 2027. Banca Națională a României a menținut pe 8 octombrie dobânda de politică monetară la 6,50%, iar următoarea ședință este programată pe 12 noiembrie.

Și Banca Centrală Europeană a semnalat problema în raportul de convergență din iunie: randamentul mediu pe 12 luni al titlurilor românești pe zece ani, de 6,7%, la fel ca al celor ungurești, depășea cu mult valoarea de referință de 5,1% stabilită pentru adoptarea euro. Polonia, cu 5,4%, a depășit și ea pragul, în timp ce Cehia s-a încadrat în limită.

Dobânzile mănâncă tot mai mult din buget

Costul se vede direct în buget. Alexandru Nazare (foto), ministrul Finanțelor, a scris pe 16 octombrie, într-o postare pe Facebook, că dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, și că pe întregul an se apropie de 3% din PIB. Potrivit ministrului, datoria publică a ajuns la finalul lui iulie la aproximativ 60% din PIB, adică circa 1.205 miliarde de lei. „Sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate către investiții și servicii publice”, a scris Nazare, care a spus duminică seara că România se află abia la jumătatea drumului în reducerea deficitului.