Banca Centrală Europeană a publicat noul Raport de Convergență privind România, în care constată progrese limitate în îndeplinirea criteriilor formale pentru adoptarea monedei euro. Inflația ridicată și deficitul bugetar excesiv rămân principalele obstacole identificate de instituția din Frankfurt, alături de probleme persistente în convergența ratelor dobânzilor pe termen lung și de incertitudinile politice care afectează predictibilitatea reformelor structurale.

Cele patru criterii de la Maastricht

Conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, statele membre care urmează să adopte euro trebuie să îndeplinească patru criterii nominale: stabilitatea prețurilor, disciplina bugetară, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Pentru România, raportul actual al Băncii Centrale Europene confirmă neîndeplinirea criteriului inflației — care depășește pragul-limită calculat ca medie a celor trei state UE cu inflația cea mai scăzută plus 1,5 puncte procentuale — și neîndeplinirea criteriului bugetar, deficitul rămânând peste pragul de 3% din PIB stabilit de Pactul de Stabilitate.

Deficitul excesiv și procedura de la Bruxelles

România se află sub procedura de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană încă din 2020. Bucureștiul a transmis Bruxelles-ului un plan multianual de consolidare fiscală pentru perioada 2025–2031, însă Banca Centrală Europeană notează în raport că ritmul efectiv de reducere a deficitului a fost mai lent decât cel asumat și că măsurile fiscale luate în ultimii ani au avut efect limitat. Evaluarea coincide cu avertismentele recente ale Comisiei Europene, care a cerut accelerarea reformelor privind colectarea taxelor, evaluarea bazelor de impozitare și controlul cheltuielilor publice curente.

Convergența ratelor dobânzilor și cursul leului

Raportul subliniază că rata dobânzilor pe termen lung pentru obligațiunile suverane românești se menține semnificativ peste media zonei euro, reflectând atât prima de risc fiscal, cât și incertitudinile politice ale anului 2026. Cursul de schimb leu-euro a rămas într-un coridor relativ stabil în ultimele 24 de luni, iar Banca Națională a României a intervenit periodic pentru a tempera volatilitatea, dar criteriul cere și aderarea la mecanismul european de cursuri de schimb ERM II, pe care România nu a transmis-o încă.

Ce înseamnă concret pentru calendarul aderării

Concluziile Băncii Centrale Europene nu produc surprize: România este una dintre țările cu derogare privind adoptarea euro.  Bulgaria a aderat la euro la începutul anului, iar Croația a trecut la euro în 2023, ceea ce face ca distanța dintre România și ceea ce Banca Centrală Europeană consideră „pregătire matură” să devină tot mai vizibilă.

Pentru a accelera procesul, raportul recomandă explicit dezinflația sustenabilă sub pragul Maastricht, reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB pe baza unor măsuri permanente, nu conjuncturale, și începerea negocierilor pentru intrarea în ERM II. Toate aceste condiții cad în sarcina viitorului cabinet de la București, indiferent de configurația politică finală. Banca Națională a României a reluat în ultimele săptămâni dialogul cu Comisia Europeană pe agenda macro-prudențială, însă fără o coaliție guvernamentală funcțională, calendarul rămâne deschis. Următorul raport de convergență al Băncii Centrale Europene este așteptat în 2028.