Banca Națională a României a cerut Consiliului Concurenței clarificări legate de decizia de săptămâna trecută prin care cele mai mari zece bănci din România au fost amendate cu 3,73 miliarde de lei (circa 710 milioane de euro) pentru presupusa manipulare a indicelui ROBOR, potrivit HotNews. Banca centrală invocă riscul ca o decizie tehnică, dificil de înțeles inclusiv de specialiști, să producă efecte secundare asupra stabilității financiare și a politicilor de creditare.

„Decizia legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.”

BNR a transmis, totodată, că în opinia sa creșterea puternică a ROBOR din urmă cu câțiva ani nu poate fi imputată băncilor, ci ține de „o situație complexă generatoare de inflație globală”. Reglementarea privind fixarea ROBOR nu este vizată de ancheta Consiliului Concurenței, însă banca centrală cere explicații punctuale despre ce prevedere a regulamentului ar fi fost încălcată și ce comportament concret este calificat drept anticoncurențial.

De la ancheta Concurenței la reacția băncilor

Decizia de săptămâna trecută a Consiliului Concurenței sancționează zece instituții de credit — BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen, ING, UniCredit, CEC Bank, Alpha Bank, OTP Bank și Garanti — cu amenzi cumulate de 3,73 miliarde de lei. Președintele autorității de concurență, Bogdan Chirițoiu, a explicat că ancheta nu a identificat un cartel clasic, ci „un schimb excesiv de informații” între instituțiile financiare implicate în procedura de stabilire a ROBOR.

Toate cele zece bănci au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Asociația Română a Băncilor (ARB), prin președintele Bogdan Neacșu, a transmis că ancheta a generat „multă confuzie și chiar dezinformare” în spațiul public și că instituțiile de credit „au acționat întotdeauna cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil”, a relatat Ziarul Financiar. ARB subliniază că piața monetară este strict reglementată și supravegheată tocmai de BNR — instituția care contestă acum logica anchetei.

Impact asupra stabilității și a politicii de creditare

Cererea BNR ridică o problemă de fond: dacă piesa centrală a anchetei — schimbul de informații în comitetul de fixare a ROBOR — privește o procedură tolerată sau impusă de banca centrală, atunci decizia Consiliului Concurenței poate fi reinterpretată drept conflict instituțional, nu sancțiune anticoncurențială. Digi Economic notează că băncile sancționate cumulează aproximativ 70% din piața bancară românească, ceea ce face ca amenda — chiar suspendată prin contestație — să afecteze evaluările de risc și costurile de finanțare externă.

În plan procedural, BNR nu poate suspenda decizia, dar opinia transmisă public va deveni parte din dosarul contestației în instanțele administrative. Băncile au la dispoziție 30 de zile să atace decizia, iar Consiliul Concurenței este obligat să răspundă solicitării de clarificări a băncii centrale. Mai multe surse parlamentare așteaptă o audiere a lui Bogdan Chirițoiu în comisiile de specialitate ale Parlamentului în săptămânile următoare, pe fondul presiunii politice generate de impactul potențial asupra ratelor dobânzii la creditele în lei.