Vizita secretă a directorului CIA la Moscova a avut un interlocutor și un scop precis, relatează The New York Times într-un material semnat de Adam Entous și Julian E. Barnes. John Ratcliffe i-a transmis lui Aleksandr V. Bortnikov, șeful FSB, evaluarea sumbră a serviciilor americane despre starea războiului și l-a îndemnat să încheie o înțelegere înainte ca situația militară și economică a Rusiei să se agraveze, spun oficiali actuali și foști. Directorul CIA nu a formulat nicio amenințare cu privire la consecințe, dacă Vladimir Putin i-ar ignora evaluarea și ar alege să continue lupta.
Înainte de a merge la Moscova, Ratcliffe a vorbit cu omologii săi ucraineni și i-a asigurat că urmează să exploreze pozițiile rusești, nu să facă concesii în numele Ucrainei.
Ce spusese public, cu o lună înainte
Mesajul privat a reluat lucruri pe care directorul CIA le spusese deja în public. Luna trecută, el a vorbit despre pierderile trupelor ruse și despre incapacitatea Moscovei de a avansa pe câmpul de luptă: speranța de viață a unui soldat rus pe linia frontului ar fi sub 35 de minute. A adăugat că, în cele 18 luni de când conduce agenția, Rusia a câștigat aproximativ 1% din teritoriul Ucrainei, un rezultat pe care îl pune pe seama felului în care ucrainenii au ajuns să stăpânească tehnologia dronelor.
Miza unui canal direct ține de o suspiciune veche a analiștilor CIA: că cei din jurul lui Putin nu îi prezintă onest traiectoria și costurile războiului. Unii oficiali au sperat că un mesaj venit de la directorul CIA va fi tratat de Putin, el însuși fost ofițer de informații, ca fiind mai urgent și mai credibil decât comunicările pe canalele diplomatice obișnuite.
Un canal paralel cu cel al lui Witkoff și Kushner
Legătura dintre Ratcliffe și Bortnikov funcționează în paralel cu cea deschisă de emisarul Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele președintelui, cu alți consilieri apropiați ai lui Putin. Ucrainenii îi consideră de multă vreme pe Witkoff și pe Kushner prea apropiați de ruși și îl văd pe Ratcliffe, critic constant al Moscovei, drept un mediator potențial mai neutru. O parte dintre oficialii europeni cer administrației Trump să adauge la echipa care presează Moscova un responsabil de securitate națională capabil să transmită mesaje la fel de dure.
Aceiași diplomați europeni cred că există o deschidere pentru un acord de pace în lunile de iarnă, în condițiile în care ofensiva rusă din Donbas este în mare parte blocată, iar Ucraina continuă să impună Rusiei costuri mari prin războiul cu drone. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Statele Unite și-au redus sprijinul militar pentru Kiev, care depinde mai mult de partenerii europeni; parteneriatele CIA cu serviciile ucrainene, începute acum mai bine de un deceniu, au rămas însă strânse.
De la avertismentul lui Burns la schimbul de prizonieri
Contactele directe între șefii serviciilor americane și ruse au fost rare în ultimii ani. În noiembrie 2021, William J. Burns, directorul CIA din administrația Biden, s-a întâlnit la Moscova cu Bortnikov și cu alți oficiali ruși, ca să îl avertizeze pe Putin să nu lanseze invazia. Un an mai târziu, Turcia a găzduit la Ankara o întâlnire între Burns și Serghei Narîșkin, șeful serviciului rus de informații externe, după ce agențiile americane interceptaseră comunicări rusești despre posibila folosire a unui dispozitiv nuclear pentru a încetini contraofensiva ucraineană.
Gazdele turce voiau ca întâlnirea să deschidă un canal permanent între Washington și Moscova. Partea rusă a făcut-o însă publică după aceea, ceea ce a nemulțumit CIA. Burns și Narîșkin nu s-au mai văzut față în față, deși au continuat să vorbească ocazional la telefon.
Ratcliffe și Bortnikov puseseră la punct, după instalarea administrației Trump, detaliile unui schimb de prizonieri, dar întrevederea de săptămâna aceasta a fost prima lor întâlnire directă. Trump l-a folosit în repetate rânduri pe directorul CIA drept mesager discret: în ianuarie a fost primul oficial de rang guvernamental care a mers în Venezuela după ce forțe speciale americane l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro, iar în mai a mers în Cuba, unde le-a prezentat liderilor de la Havana o evaluare sumbră a economiei, sub blocada petrolieră americană, îndemnându-i la schimbări politice și economice ample.
Nu este clar dacă mesajul transmis acum anunță o schimbare a politicii americane față de Rusia sau față de Ucraina. Vizita a fost cea mai recentă încercare a administrației de a repune în mișcare negocierile blocate, într-un moment în care Ucraina nu dă semne că ar renunța la lupta din est nici cu un sprijin militar american redus.