Vizita directorului CIA, John Ratcliffe, la Moscova a durat câteva ore și nu a fost anunțată de nicio parte, dar a fost imposibil de ascuns: a venit cu un C-17A, un avion greu de transport pe care analiștii din surse deschise l-au identificat și l-au urmărit în timp real. Scopul deplasării rămâne necunoscut, însă explicația cea mai probabilă, scrie The Atlantic într-o analiză semnată de Thomas Wright, nu ține de diplomația obișnuită: Rusia devine mai periculoasă, iar administrația Trump a vrut să îi transmită direct să nu escaladeze.
Donald Trump a descris deplasarea, într-un interviu difuzat miercuri dimineața, drept ceva aproape de rutină. Precedentul spune altceva. Ultima dată când un director al CIA a mers în Rusia a fost în noiembrie 2021, când William J. Burns i-a comunicat Moscovei că Washingtonul cunoaște planurile lui Vladimir Putin de a invada Ucraina.
Un Kremlin slăbit pe front
Momentul ales este cea mai grea perioadă a războiului pentru Kremlin. Cu ajutorul dronelor, Ucraina lovește ținte militare și infrastructura petrolieră adânc în interiorul Rusiei și frânează înaintarea rusă pe un front devenit o zonă în care aproape tot ce se mișcă este lovit în câteva minute. Progresele rămân mici, iar pierderile mari: în mai, numărul militarilor ruși morți se apropia de jumătate de milion, potrivit evaluării șefei serviciului britanic de informații electronice GCHQ, Anne Keast-Butler.
Tocmai slăbiciunea l-ar putea face pe Putin mai imprudent. Wall Street Journal relata în urmă cu câteva săptămâni că serviciile americane se tem că Rusia ar putea executa un atac limitat asupra unui stat NATO, eventual chiar o incursiune terestră de mici dimensiuni.
Calculul din spatele unui atac asupra NATO
La prima vedere, un asemenea atac ar lucra împotriva intereselor Rusiei: ar accelera înarmarea europeană și ar împinge capitalele occidentale spre activele suverane ale Moscovei. Miza pe care o vede Putin este alta. O criză fabricată, în care Statele Unite nu reacționează, ar arăta că articolul de apărare colectivă al alianței este o vorbă goală.
Motivele pentru care liderul rus ar putea crede că Washingtonul nu se va implica sunt la vedere: Trump și-a arătat în repetate rânduri disprețul față de Europa și interesul scăzut de a-l înfrunta, iar stocurile americane de armament au fost secătuite de războiul cu Iranul. Săptămâna trecută, NATO a organizat un exercițiu aerian amplu, condus de americani, deasupra Poloniei și a regiunii baltice, cu zboruri în apropierea enclavei Kaliningrad.
Atacurile mărunte care traversează Europa
Un alt semn îl dau incidentele de mică amploare care s-au înmulțit pe continent. Drone încărcate cu exploziv au fost găsite luna aceasta pe aeroportul din Leipzig, iar în Estonia, Italia, Bulgaria și Țările de Jos au avut loc explozii sau incendii la fabrici de armament și la alte obiective sensibile — toate, state care au sprijinit Ucraina. Autoritățile au atribuit Moscovei o parte dintre atacuri, nu pe toate, iar oficialii ruși au respins orice implicare. Șirul se înscrie într-un tipar documentat de provocări rusești în Europa.
Ipoteza unui armistițiu la mijlocul lui 2027
Pe termen scurt, Putin pare hotărât să ducă războiul mai departe. Rusia și-a intensificat atacurile cu rachete balistice asupra infrastructurii ucrainene, iar relatările din presa rusă sugerează pregătirea unei mobilizări ample, pentru o nouă ofensivă. O campanie masivă de bombardamente ar putea viza distrugerea rețelei energetice a Ucrainei la iarnă, însă Kievul nu are motive să capituleze, știind ce condiții i-ar impune Moscova.
Dacă Ucraina trece iarna și își păstrează capacitatea de a lovi adânc în Rusia, scenariul avansat în analiză este că Putin ar putea alege să încheie războiul la mijlocul lui 2027. Perspectiva unui președinte american mai favorabil Kievului din 2029 l-ar putea determina să accepte o înțelegere convenabilă cu actuala administrație: cele mai multe puncte din planul în 28 de puncte al lui Trump, fără retragerea Ucrainei din teritoriul pe care îl controlează acum.
Câștigul ar veni în timpul rămas din mandatul lui Trump — ridicarea sancțiunilor, revenirea în G7 și o relație cu Washingtonul prin care Moscova ar submina alianța indirect, prin parteneriat, nu prin atac.
Actualizare, 27 august: New York Times a relatat ulterior că interlocutorul lui John Ratcliffe la Moscova a fost Aleksandr Bortnikov, șeful FSB, și că directorul CIA i-a transmis o evaluare sumbră a stării războiului, îndemnând Rusia să încheie o înțelegere, fără să formuleze vreo amenințare — detaliile relatării, aici.
