Oficialii ucraineni se tem că Donald Trump (foto) va folosi lunile rămase până la instalarea noului Congres, în ianuarie, pentru noi gesturi de bunăvoință față de Vladimir Putin, inclusiv pentru un nou summit în Florida, au declarat doi înalți oficiali europeni pentru The New York Times. Cotidianul analizează cum privesc europenii victoria democraților la alegerile americane de la jumătatea mandatului prezidențial, în urma cărora republicanii lui Trump pierd controlul ambelor camere ale Congresului.

Liderii europeni evită să se bucure public de înfrângerea lui Trump. Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei la Washington și președinte al Conferinței de Securitate de la München, a explicat că europenii trebuie să încerce să țină administrația Trump implicată în Europa și nu vor să îl umilească și mai mult lăudând înfrângerea lui. „Lăsați-i pe americani să sărbătorească”, a spus el, adăugând că diplomații europeni care s-ar bucura de victoria opoziției nu și-ar face treaba.

Potrivit lui Ischinger, este însă momentul ca europenii să își intensifice contactele în toată America. Există o mică șansă ca politicienii americani să înceapă să vadă Europa nu ca pe o povară inutilă, ci ca pe un aliat important, a spus el. Aliații europeni vor să ia legătura cu noii membri ai Congresului și să convingă o nouă generație de politicieni și de oameni de afaceri că relația transatlantică poate să se adapteze și este vitală pentru interesele Americii. În același timp, ei se așteaptă ca Trump să rămână concentrat pe continentul american, în special pe Venezuela și Cuba.

Nicio întoarcere la anii Biden

În ultimii doi ani, Trump a tensionat puternic relația cu Europa: a pus la îndoială utilitatea NATO, a amenințat că va lua Groenlanda de la Danemarca, aliat din NATO, și a redus sprijinul american pentru Ucraina. Europenii speră într-o relație mai bună după alegerea unui nou președinte, în 2028.

Thorsten Benner, directorul Institutului pentru Politici Publice Globale din Berlin, spune însă că, oricine va câștiga, nu se va mai reveni la relațiile calde din anii lui Joe Biden. Concluzia pentru europeni ar trebui să fie limpede, a spus el: să investească mai mult în capacitatea de a se apăra fără Statele Unite, în loc să încetinească eforturile, deocamdată timide, de a se descurca singuri din punct de vedere militar.

Ucraina și Iranul, grijile imediate

Cele mai urgente probleme pentru europeni sunt războaiele din Ucraina și Iran și decizia lui Trump despre numărul și amplasarea trupelor americane din Europa. Ofertele făcute de Trump lui Putin, de la afaceri pentru companiile rusești la întâlniri la nivel înalt și scoaterea Rusiei din izolare, contrazic și slăbesc eforturile europenilor de a crește presiunea economică și diplomatică asupra Moscovei, notează NYT.

Daniela Schwarzer, președinta Școlii Hertie din Berlin și profesoară de guvernanță europeană și geopolitică, a spus că cel mai mare pericol pentru Europa este politica imprevizibilă a lui Trump față de Rusia și Ucraina. Riscul ca Washingtonul și Moscova să se apropie și mai mult rămâne, chiar dacă Trump este acum mai slab, a adăugat ea.

Săptămâna viitoare, la Abu Dhabi, emisari americani, ruși și ucraineni vor discuta despre pașii spre un tratat de pace și despre viitoarele garanții de securitate, care, potrivit lui Trump, ar putea include întreaga Europă. Oficialii europeni vor fi acolo ca să sprijine Ucraina, dar probabil nu vor sta la masa negocierilor și nu cred că Putin este dispus la negocieri serioase acum, când lovește infrastructura civilă a Ucrainei înaintea unei ierni grele. Între timp, Europa încă se ceartă pe cine să o reprezinte.

Aceiași oficiali cred că, așa cum Trump vede războiul din Ucraina ca pe un proiect care îi va defini moștenirea politică, la fel îl vede și Putin. Liderul rus va aștepta să vadă ce se întâmplă în Statele Unite, dar și rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, din primăvară, unde favorită rămâne Marine Le Pen, politiciana de extremă dreapta care vrea să oprească sprijinul financiar francez pentru Ucraina. Putin vede fisuri și în Polonia și în Germania, unde guvernul este foarte nepopular, iar principalul partid de opoziție, Alternativa pentru Germania (AfD), se opune ajutorului pentru Ucraina.

Trump continuă totuși să le vândă europenilor armament american, pe care aceștia îl trimit Ucrainei, și să ofere Kievului informații vitale despre rachetele și trupele rusești. Chiar dacă va retrage o parte dintre soldații americani din bazele tradiționale din Germania, europenii nu ar fi nemulțumiți dacă mai mulți militari ar fi trimiși apoi în statele de pe flancul estic, precum Polonia, scrie NYT.

În privința Iranului, Trump pare să prefere negocierile în locul extinderii unui război care s-a dovedit foarte nepopular printre americani. Până acum, el a refuzat cererile lui Benjamin Netanyahu, premierul interimar al Israelului după alegeri fără un câștigător clar, de a intensifica atacurile asupra Iranului. Viitorul incert al lui Netanyahu și încercarea rivalului său, Gadi Eisenkot, de a forma un guvern sunt alte motive pentru care Trump amână atacurile, a spus Aaron David Miller, fost negociator american în Orientul Mijlociu, acum la Fundația Carnegie. Puțini cred însă că noi atacuri ar schimba poziția Iranului, iar un Trump frustrat ar putea totuși decide să extindă războiul. Ali Vaez, expert pentru Iran al International Crisis Group, care lucrează la Geneva, a spus că, după ce a pierdut Congresul și a văzut cum războiul cu Iranul i-a costat voturi, Trump trebuie să aleagă între un acord care să îi permită să se declare învingător și o nouă escaladare militară.

Speranța că extrema dreaptă poate fi învinsă

Emily Haber, fostă ambasadoare a Germaniei la Washington, avertizează că europenii ar putea supraestima schimbarea din felul în care americanii privesc lumea. Ea crede că mulți europeni se vor amăgi că peste doi ani totul va reveni la normal, dar rolul tot mai mic al Europei în politica americană de securitate are cauze structurale și nu ține de partidul aflat la putere.

Pentru Nathalie Tocci, profesoară la filiala europeană a Școlii de Studii Internaționale Avansate a Universității Johns Hopkins, cea mai importantă consecință pentru Europa ține mai puțin de politica externă și mai mult de politica internă, într-un an cu alegeri decisive în Spania, Franța, Italia și Polonia. După alegerile recente din Ungaria, Brazilia și Serbia, în care au pierdut lideri autoritari de dreapta, rezultatul din Statele Unite transmite sentimentul puternic, deși greu de măsurat, că extrema dreaptă poate fi învinsă, a spus ea.