Giorgia Meloni (foto), premierul Italiei, le-a cerut joi celorlalți lideri ai Uniunii Europene să cadă de acord, până la sfârșitul anului, asupra unei persoane care să vorbească în numele Europei cu Vladimir Putin. Într-o scrisoare către António Costa, președintele Consiliului European, ea s-a plâns că disputele actuale dau impresia „unei Europe care merge în direcții diferite”, relatează publicația Rapporteur, specializată în politica de la Bruxelles.

Disputa are loc în timp ce Statele Unite pregătesc o nouă rundă de discuții între Rusia și Ucraina, la care europenii nu vor participa. Nimeni nu se așteaptă la un progres important, iar Moscova nu dă semne că ar vrea să discute cu Europa. Asta nu le împiedică însă pe statele din nordul, sudul, estul și vestul Uniunii să se certe pe locurile de la o eventuală masă a negocierilor, notează publicația.

Abu Dhabi, fără europeni

Discuțiile de la Abu Dhabi sunt programate pe 10 și 11 noiembrie și vor fi purtate la nivel de consilieri, cu mediere americană, potrivit postului Al Jazeera. Steve Witkoff, trimisul special al președintelui Donald Trump, a anunțat că pe agendă vor fi aranjamentele de securitate de după război, reducerea intensității luptelor, problemele umanitare și pașii următori spre pace. Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al lui Putin. Volodimir Zelenski speră ca aceste discuții să deschidă drumul spre o întâlnire în trei cu Putin și Trump, la nivel de lideri.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus marți că europenii nu pot participa la discuțiile de la Abu Dhabi, pentru că formatul convenit este Rusia și Ucraina, cu Statele Unite ca mediator, relatează postul Kurdistan24. Vineri, Peskov a ironizat Europa, spunând că europenii nu au reușit nici măcar să decidă cine poate vorbi în numele lor și că Moscova nu a primit de la ei nicio propunere, potrivit publicației The Moscow Times. Totuși, a recunoscut că Europa va trebui implicată, la un moment dat, în discuțiile despre garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Joi, la Bruxelles, oficiali americani, ucraineni, europeni și ai NATO au discutat despre aceste garanții și despre viitoarea arhitectură de securitate a continentului. Trump a spus că un acord amplu pentru încheierea războiului ar putea implica întreaga Europă. Următorul summit G20, programat între 13 și 15 decembrie în Florida, ar putea fi primul la care participă Putin după invazia din Ucraina, dar nu se știe încă dacă va veni.

Formatul E3 și nemulțumirea Romei

Potrivit Rapporteur, mai multe grupuri de țări își dispută rolul principal în discuțiile despre viitorul Ucrainei. Cel mai influent este formatul E3, adică Franța, Germania și Marea Britanie. Formatul E5 le adaugă pe Italia și Polonia, iar așa-numita Coaliție a Voluntarilor reunește statele dispuse să contribuie la garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Meloni, care va avea alegeri anul viitor, este de mult timp nemulțumită de felul în care Franța, Germania și Marea Britanie încearcă să vorbească în numele Europei, atât despre încheierea războiului, cât și despre viitoarea securitate a continentului. Luna trecută, ea a spus că, dacă cele trei țări cred că pot obține mai mult singure decât toți europenii împreună, ar trebui măcar să negocieze în numele tuturor, cu un mandat oficial primit de la ceilalți.

Germania susține că E3 este delegația cea mai firească, pentru că cele trei țări sunt cele mai puternice state europene din punct de vedere militar și vor fi principalii garanți ai securității Ucrainei după război. Un diplomat european a explicat pentru Rapporteur că formatul E3 înseamnă influență geopolitică, forță militară și putere financiară. Potrivit lui, nu este vorba despre o excludere deliberată a Italiei, dar Roma consideră că ar trebui să aibă un loc la masă.

Polonia nu vrea o nouă Ialtă

Meloni are sprijinul Poloniei, o mare putere militară și cel mai mare stat al UE care se învecinează cu Ucraina. Donald Tusk, premierul polonez, a fost însă prudent. El a spus joi, la Varșovia, că există multe formate, că poziția Uniunii Europene și a Coaliției Voluntarilor este clară și că el este implicat pe deplin în aceste discuții.

Radosław Sikorski, ministrul polonez de Externe, a fost mult mai direct. El a spus că ultimul lucru pe care și-l dorește Polonia este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste capul est-europenilor și a amintit de anii 1930 și de Cortina de Fier care a coborât peste Europa după conferința de la Ialta, din 1945. Potrivit lui Sikorski, Europa de Est și țările scandinave, cu aproximativ 120 de milioane de locuitori, nu pot fi lăsate deoparte, pentru că Finlanda, Norvegia, statele baltice și Polonia se învecinează cu Rusia, iar Polonia și cu Ucraina.

Ca și Italia, Polonia preferă formatul E5. Sikorski a propus însă și o altă variantă: discuțiile cu Putin ar putea fi purtate de António Costa, de Kaja Kallas, șefa diplomației europene, și de Andy Burnham, premierul britanic. Ministrul polonez a argumentat că Costa și Kallas au, potrivit tratatelor UE, mandatul legal de a reprezenta Uniunea. Kallas a spus joi, la Lisabona, că este de acord cu Meloni că europenii nu trebuie să se exprime cu voci diferite și că deciziile pe care le cere Rusia au nevoie și de acordul Europei.

România, care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina dintre statele Uniunii Europene, nu face parte nici din formatul E3, nici din E5.

Convorbirea nordicilor cu Putin

Meloni nu este singura care atrage atenția asupra diviziunilor europene. Săptămâna trecută, Mette Frederiksen, premierul Danemarcei și apropiată de Meloni în Consiliul European, a pus la îndoială rostul unei convorbiri telefonice purtate cu Putin de Alexander Stubb, președintele Finlandei, și de Jonas Gahr Støre, premierul Norvegiei. A fost primul contact al lui Putin cu lideri europeni care sprijină Ucraina după convorbirea cu Emmanuel Macron din iulie 2025, notează publicația Meduza. Potrivit unei surse apropiate de Kremlin, citate de agenția Reuters, Putin le-ar fi spus că Rusia nu renunță la obiectivul de a cuceri întregul Donbas.

Stubb și Støre au apărat discuția, spunând că a fost un pas util, coordonat pe deplin cu Kievul. Un oficial european a spus pentru Rapporteur că cei doi ar fi bucuroși să discute despre numirea unui trimis special pentru Ucraina, dar a precizat că apelul către Putin nu a fost o încercare a lor de a obține acest rol.

În același timp, europenii caută noi surse de bani pentru Ucraina, iar Zelenski a spus că țara sa are nevoie anul viitor de încă 70 de miliarde de euro de la statele europene. Tusk a avertizat că europenii trebuie să fie realiști în privința negocierilor și foarte atenți la adevăratele intenții ale Rusiei, pentru că, în timpul iernii, Putin ar putea avea mai puține motive să accepte un acord.