Curtea de Apel București a considerat că există un risc actual ca Călin Georgescu (foto) să se sustragă urmăririi penale și să influențeze ancheta, arată motivarea deciziei prin care fostul candidat la președinție a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, pe 29 septembrie. Principalul argument al judecătorilor îl reprezintă discuțiile lui Georgescu despre mutarea în Italia și despre obținerea azilului politic.

Măsura a fost dispusă și în cazul omului de afaceri Ionel Rusen, cercetat în același dosar DIICOT, în care cei doi sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Decizia a fost luată de un complet de divergență, după ce cei doi judecători care au judecat inițial contestația procurorilor nu au ajuns la o soluție comună, și este definitivă.

O casă securizată în Toscana

Potrivit motivării, Georgescu i-a cerut lui Rusen să-i găsească o proprietate în Italia care să fie securizată și să intre sub incidența legii italiene. Instanța redă o frază a lui Georgescu din aceste discuții: „important e să nu detecteze nimeni nimic”. În mai 2025, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic, invocând legăturile sale din Italia, între care un fost procuror italian, pe care îl descria drept „prieten foarte bun”.

Judecătorii au mai reținut că în mașina folosită de Georgescu au fost găsite echipamente de bruiaj, iar anchetatorii au descoperit documente intitulate „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”. Potrivit motivării, Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a transmis că Georgescu nu este membru al ordinului și că nu a emis pașaportul.

Apărarea a susținut că Georgescu voia doar să cumpere o locuință în Italia. Curtea a apreciat că demersurile și cronologia lor depășesc această explicație și că pregătirile pentru plecare au început încă din mai 2025, când dosarul era cercetat in rem, adică doar cu privire la fapte. Motivarea redă și argumentele DIICOT, potrivit cărora persoanele cercetate au folosit mijloace de comunicare criptate, iar Georgescu ar fi șters unele mesaje. Discuțiile despre azilul politic apăreau și în stenogramele din referatul DIICOT.

Schema prin care a fost înșelat Răzvan Leu

În privința acuzațiilor, judecătorii au considerat că există suficiente elemente probatorii privind constituirea unui grup infracțional organizat, care urmărea să obțină foloase patrimoniale injuste prin inducerea și menținerea în eroare a victimei. Firma Real Concrete Land, administrată de omul de afaceri buzoian Răzvan Leu, a transferat în decembrie 2021 și ianuarie 2022, în două tranșe, 1,1 milioane de euro, ca garanție pentru un credit de 6 milioane de euro de la Wealth Bank Ltd, care nu a mai venit. Potrivit motivării, un milion de euro a ajuns într-un cont deschis la o bancă din Elveția, iar Leu vedea pe platforma Wealth Bank suma de 1,1 milioane de euro marcată ca blocată, fără să o poată retrage. Schema fusese descrisă de DIICOT încă de la reținerea lui Georgescu, pe 21 septembrie.

Potrivit declarațiilor lui Leu reținute în motivare, Georgescu i l-a prezentat pe Rusen drept un om de afaceri foarte puternic financiar și a participat la convorbiri în conferință cu Leu și cu italianul Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al Wealth Bank. Curtea notează că Georgescu a negat, pe 29 septembrie, că l-ar cunoaște pe Arena, deși figura printre destinatarii unui e-mail trimis de acesta pe 20 martie 2022.

Judecătorii au conchis că lăsarea în libertate a lui Georgescu și a lui Rusen ar prezenta un „pericol concret pentru ordinea publică” și că controlul judiciar nu ar fi suficient.

Opinia separată

Judecătoarea Cristina Grecu a avut opinie separată. Ea a apreciat că probele nu arată elemente concrete privind intenția de fugă și că intenția de a cumpăra o locuință în Italia sau echipamentele de bruiaj nu pot, singure, să susțină concluzia unui risc concret. Potrivit opiniei separate, simpla participare a trei persoane nu este suficientă pentru reținerea unui grup infracțional organizat, în lipsa unor elemente concrete. Judecătoarea a mai observat că procurorii știau de discuțiile despre Italia din mai 2025 și că faptele datează din 2021 și 2022, astfel că nu vede un pericol actual pentru ordinea publică. Ea a considerat că un control judiciar ar fi fost suficient.

Mandatul de arestare de 30 de zile expiră la sfârșitul lunii octombrie, iar DIICOT poate cere prelungirea lui. Separat, Georgescu este judecat la Curtea de Apel București, alături de Horațiu Potra și de alți 20 de inculpați, pentru complicitate la tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false.