Un audit intern făcut în 2017 la filiala italiană a Deutsche Bank a constatat că, în 68% din dosarele verificate, banca nu avea informații despre originea averii clientului, iar în 53% nu notase cine controlează de fapt banii din cont, scrie publicația de investigații IrpiMedia. Documentul face parte din cele peste 15 milioane de fișiere interne scurse din bancă și analizate de peste 50 de redacții din lume în ancheta Inside Deutsche Bank, coordonată de organizația sud-africană Barracuda Media. Tot din aceste fișiere provin și informațiile despre plățile suspecte către firmele lui Donald Trump.

Italia este a doua piață europeană a băncii germane, cu aproximativ 350 de sucursale, 2,1 milioane de clienți persoane fizice și circa 40.000 de firme. Verificarea clienților este procedura prin care o bancă află cine îi deschide conturi și de unde provin sumele, ca să blocheze banii de proveniență dubioasă.

Antecedentele penale nu erau verificate

Auditul din 2017 a analizat și dosarele celor peste 10.500 de clienți cu credite ipotecare. Dintre aceștia, 170 erau considerați cu risc ridicat, iar pentru aproape niciunul nu se verificase dacă are cazier. Raportul a ajuns la Flavio Valeri, director general al băncii în Italia între 2008 și 2020, potrivit IrpiMedia.

Problemele nu au fost rezolvate repede. Fiduciaria Sant’Andrea, firma prin care grupul administrează bani în numele clienților, avea în grijă aproximativ 1,5 miliarde de euro cu doar cinci angajați și nu a semnalat nicio tranzacție suspectă între ianuarie și mai 2019. În același an, Banca Italiei a inspectat 16 birouri și a constatat că deficiențele persistau. Filiala a fost amendată cu 300.000 de euro în 2020, iar o altă amendă, de 250.000 de euro, a fost confirmată în 2024. În 2025, profitul net al băncii în Italia a fost de aproximativ 167 de milioane de euro.

Escrocheria de la Finanza & Futuro

Într-un al doilea articol, IrpiMedia descrie ce s-a întâmplat în rețeaua de consilieri financiari a grupului, absorbită de bancă în 2018. Unul dintre consilieri a condus o schemă piramidală prin care 25–30 de clienți au pierdut, în total, între 750.000 de euro și 1,5 milioane de euro. Primele plângeri au apărut în 2014, iar consilierul a recunoscut faptele în 2015. Potrivit documentelor, conducerea rețelei i-ar fi plătit acestuia 1,7 milioane de euro și i-ar fi dat avansuri de circa 700.000 de euro, pentru ca pierderile să fie acoperite discret.

În 2019, Banca Centrală Europeană și Banca Italiei au constatat controale slabe, iar în 2020 Consob, autoritatea italiană a piețelor financiare, a dat o amendă de 100.000 de euro. Rețeaua, care avea peste 1.000 de consilieri, a fost vândută în 2021 grupului elvețian Zurich pentru mai mult de 300 de milioane de euro.

Cazul Epstein

Documentele arată și cum l-a acceptat banca pe Jeffrey Epstein drept client în 2013, la câțiva ani după ce acesta fusese condamnat în Florida pentru că a racolat o minoră în scopul prostituției. Ulterior, Deutsche Bank a identificat tranzacții suspecte de peste 600 de milioane de dolari legate de el și de rețeaua sa, de peste două ori mai mult decât se știa public, potrivit Biroului de jurnalism de investigație al Universității din Toronto, partener în consorțiu. Banca își recunoaște greșeala din 2013 și spune că o regretă. În 2020, autoritatea de reglementare financiară a statului New York a amendat-o cu 150 de milioane de dolari, inclusiv pentru relația cu Epstein.

Afacerile cu Rusia

După anexarea Crimeii, în 2014, banca și-a împărțit clienții ruși pe liste de oligarhi buni și oligarhi răi. Până în mai 2020, conducerea plănuia să extindă unele activități din Rusia, iar o specialistă în combaterea infracțiunilor financiare a comparat planul cu aruncarea echipei sale în fața trenului, scriu jurnaliștii de la Universitatea din Toronto. La începutul acestui an, anchetatorii germani au percheziționat sediul din Frankfurt, se pare din cauza unor bani transferați pentru Roman Abramovici cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în februarie 2022. Avocații omului de afaceri spun că el nu este anchetat.

Promisiunile de la Frankfurt

Christian Sewing, director general din 2018, a anunțat atunci că vrea o bancă mai puțin riscantă. Un e-mail intern din perioada în care Sewing era membru al conducerii spune că verificarea clienților „ne sufocă veniturile”, iar în 2015 el însuși scria că standardele mai stricte nu trebuie interpretate excesiv. Potrivit Financial Times, citat de Trending Topics, extinderea activităților din Rusia sub conducerea lui a trecut peste obiecțiile angajaților care verificau respectarea regulilor.

Din 2012 încoace, Deutsche Bank a plătit 18,6 miliarde de euro ca să închidă anchete și procese legate de abateri, iar în acest an sediile sale au fost percheziționate de trei ori. Banca respinge ceea ce numește insinuări false, nu contestă autenticitatea documentelor, spune că multe dintre fapte s-au petrecut cu ani în urmă și că, între 2019 și 2025, a investit 7 miliarde de euro în sistemele de control. În Italia, banca afirmă că a aplicat recomandările auditorilor și ale autorităților.