Deutsche Bank, care i-a acordat ani la rând credite lui Donald Trump, a raportat în SUA mai multe plăți suspecte în care apar două firme ale actualului președinte, legate de proiectul său de la Baku, arată materiale interne scurse din bancă. Revista germană Der Spiegel și peste 50 de alte redacții din lume au analizat, în ancheta Inside Deutsche Bank, peste 15 milioane de fișiere interne, cea mai mare scurgere de date cunoscută din istoria băncilor.

Fișierele provin de la doi avertizori de integritate, a căror identitate este protejată, și au fost primite de doi jurnaliști, din India și din Africa de Sud. Ancheta a fost coordonată de organizația sud-africană Barracuda Media, iar materialele au ajuns și la Departamentul de Justiție al SUA și la autoritățile britanice, potrivit avocatului avertizorilor, citat de publicația olandeză Follow the Money.

Bani de la o firmă-fantomă și de la un client Danske

Cele două firme sunt DT Marks Baku și THC Baku Services, legate de un turn de lux pe care compania lui Trump plănuia să îl construiască la Baku, pe malul Mării Caspice. Niciuna nu era clientă a Deutsche Bank. Intrau totuși, ca firme ale președintelui, în categoria verificată cu atenție specială, alături de membrii guvernului, consilieri, rude și apropiați. Potrivit unui memoriu intern din mai 2020, citat în articolul comun al consorțiului, publicat și de site-ul libanez Daraj, banca le-a menționat în mai multe rapoarte de tranzacții suspecte, iar plățile în care apar însumează peste trei milioane de dolari.

În august 2014, DT Marks Baku a primit trei transferuri de la un client al Danske Bank din Estonia, sucursală devenită ulterior centrul unui uriaș scandal de spălare de bani. În aprilie 2015, THC Baku Services a primit 141.261 de dolari de la Faberlex, o firmă-fantomă britanică legată de așa-numita spălătorie azerbaidjană, o rețea care a scos bani din Azerbaidjan și i-a folosit, între altele, pentru a influența politicieni europeni. Într-un raport din ianuarie 2020, ambele firme apar ca suspecte, dar Trump nu este numit.

Memoriul nu spune pentru ce erau plățile și nici nu numește toate băncile prin care au trecut. Jurnaliștii notează că nu a apărut nicio dovadă că Trump ar fi fost compromis prin afacerile sale cu Rusia. Totuși, în 2019, într-un proiect de răspuns către autorități, banca afirma că nu știe de nicio legătură cu Rusia a afacerilor lui Trump cu ea, iar memoriul din 2020 sugerează contrariul, potrivit Daraj.

Noua ordine

După victoria lui Trump în alegerile din 2016, banca a pus pe picioare o structură internă specială, cu numele de cod Novus Ordo, pentru a se ocupa de clientul devenit președinte, scrie Follow the Money. Dosarele au fost securizate, accesul la ele a fost restrâns, iar comunicările au fost criptate, chiar și pentru unii angajați din conducere.

Der Spiegel descrie cum Trump, care fusese ani la rând un client riscant ca om de afaceri, a devenit o problemă pentru bancă după ce a ajuns președinte. Între 2012 și 2014, Deutsche Bank i-a acordat credite pentru proiecte imobiliare în Florida, Chicago și Washington, iar ultima ipotecă a fost radiată din cartea funciară abia în martie 2024.

Trump: Nu ar fi trebuit să o facă

Din materiale mai reiese că, în 2017, un angajat al băncii a trimis din greșeală unui consultant fiscal din SUA un link spre documentele fiscale a 1.586 de conturi, între care, se pare, și trei ale lui Trump, într-o perioadă în care acesta refuza să își facă publice declarațiile de impozit. În sistemele băncii, conturile lui Trump apăreau cu numele DT și DJT. Conducerea a discutat dacă clienții afectați trebuie anunțați, dar a decis că Trump nu trebuie informat, iar unul dintre manageri a numit decizia „un rezultat strălucit”, potrivit Biroului de Jurnalism de Investigație al Universității din Toronto, partener în consorțiu. Christian Sewing, actualul director general al băncii, a fost informat despre felul în care a fost gestionată greșeala, scrie BigGo Finance.

Întrebat la Manila despre aceste dezvăluiri, Trump a spus că plătește impozite mari și că banca nu ar fi trebuit să facă asta, pentru că este ilegal, potrivit Der Spiegel.

Reacții la Frankfurt și la Berlin

Marți, după publicarea anchetei, acțiunile Deutsche Bank au scăzut cu până la 6,2% la bursă, cea mai mare scădere într-o singură zi din martie încoace, iar spre finalul zilei pierderea era de aproximativ 5,2%, potrivit BigGo Finance. Lars Klingbeil, ministrul german de Finanțe, a cerut lămurirea completă a cazului și a spus că instituțiile independente de supraveghere trebuie să îl analizeze și, dacă e nevoie, să ia măsuri.

Banca nu contestă autenticitatea documentelor. Deutsche Bank spune că multe dintre faptele descrise s-au petrecut cu ani în urmă, că au fost analizate atunci împreună cu autoritățile de supraveghere și că astăzi este o altă bancă, care a investit 7 miliarde de euro între 2019 și 2025 în sistemele de control, și că efectul financiar al dezvăluirilor este nesemnificativ. Banca nu comentează rapoartele de tranzacții suspecte, pe care legea americană o obligă să le păstreze confidențiale. Casa Albă nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.