Noua conducere a Partidului Național Liberal, instalată duminică la Congresul Extraordinar de la Romexpo după alegerea lui Ilie Bolojan ca președinte cu 96% din voturi, a început în 48 de ore o reorganizare amplă a structurilor centrale și a filialelor de partid. În urma deciziilor luate de Biroul Politic Național Liberal, mai mulți apropiați ai premierului desemnat Adrian Veștea au fost retrași din funcțiile de conducere centrală, iar o serie de organizații județene au primit notificări privind reorganizarea internă.

Cine pleacă din conducerea centrală

Vicepreședinții și secretarii generali apropiați de tabăra fostei conduceri, cei care s-au opus public alegerii lui Ilie Bolojan în săptămânile premergătoare Congresului, au fost eliminați din echipa de conducere prin reconfigurarea organigramei. Biroul Permanent Național al PNL a decis să nu prelungească interimatele conducerilor în 12 organizații considerate apropiate de gruparea Veștea — Argeș, Brașov, Călărași, Galați, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Ilfov și sectoarele 2, 3, 4 și 5 ale Capitalei. La toate aceste filiale, foștii președinți au fost înlocuiți cu lideri interimari desemnați direct de noua conducere centrală, urmând ca în lunile următoare să fie convocate Conferințe extraordinare pentru ratificarea schimbărilor. Vorbim, în fapt, despre o reformatare a partidului în jurul orientării noilor lideri.

Argumentul taberei Bolojan

Noua conducere transmite că reorganizarea este „necesară pentru consolidarea unei singure linii politice”, în condițiile în care tensiunile interne au paralizat decizia partidului pe parcursul ultimei luni. Ilie Bolojan a transmis după Congres că „PNL trebuie să arate României un singur drum, nu o tabără care neagă deciziile celeilalte”. Sursele apropiate noului președinte susțin că obiectivul este obținerea, în trei-șase luni, a unei structuri „omogene și disciplinate”, capabile să intre în alegerile parlamentare anticipate, dacă acestea vor fi convocate. Congresul Extraordinar de duminică, în care Bolojan a fost ales cu 96% din voturile delegaților prezenți, a fost contestat de tabăra Veștea drept „lovitură” pre-pregătită.

Reacția taberei Veștea

Adrian Veștea, fost premier desemnat, care a refuzat să participe la Congres, a transmis printr-o postare pe pagina oficială de Facebook că „PNL ales prin manipulare nu mai poate vorbi în numele liberalilor reali”. O parte din vicepreședinții eliminați au anunțat că vor contesta în instanță deciziile noii conduceri, invocând încălcarea statutului partidului și a procedurilor de convocare a Congresului. Tabăra Veștea cere reluarea Congresului, fapt pe care noua conducere îl exclude.

Retururi controversate: profilurile vechi reintră în prim-plan

Reorganizarea internă scoate în lumină un model care îngrijorează o parte a partidului: revenirea în funcții de coordonare a unor lideri PNL cu trecut controversat, care fuseseră ținuți la distanță de conducerea anterioară. Cazul cel mai vizibil este la filiala Ilfov, unde Marian Petrache — fost președinte al organizației pentru aproape două decenii și fost președinte al Consiliului Județean Ilfov până în 2020 — revine în funcția de coordonator al filialei, înlocuindu-l pe Hubert Thuma, președintele actual al Consiliului Județean Ilfov din partea PNL, ales în 2020 și văzut ca exponent al generației tinere a partidului, mai puțin marcată de dosare publice.

Marian Petrache a făcut subiectul mai multor anchete penale ale Direcției Naționale Anticorupție în ultimul deceniu, printre care un dosar privind retrocedările imobiliare din zona Snagov, finalizat după ani de proces. Mandatele sale la conducerea Consiliului Județean Ilfov au fost asociate cu o serie de proiecte de infrastructură contestate de societatea civilă, iar trecerea sa în plan secund după alegerile locale din 2020 fusese percepută drept un pas către un model administrativ mai transparent în Ilfov. Înlocuirea lui Hubert Thuma este semnalată de critici interni drept „revenirea unui model administrativ pe care PNL încercase să-l lase în urmă”.

Surse din partid afirmă că situații similare, cu reveniri în filiale ale unor lideri cu trecut judiciar sau controverse publice, sunt în pregătire și pentru alte organizații județene, fără ca lista exactă să fi fost confirmată oficial de noua conducere. Tabăra Bolojan susține că reorganizarea „nu vizează profilul individual, ci consolidarea unei singure linii politice”, dar criticile interne semnalează tocmai că, în lipsa unui filtru de integritate clar, partidul revine la „liderii vechi cu probleme cunoscute, doar pentru că au dovedit loialitate organizațională”.

Cazul Ialomița: un fost senator S.O.S. România, numit interimar la PNL

Numirea cu cel mai mare potențial de contestare publică este cea de la organizația Ialomița. Pentru funcția de lider interimar al filialei a fost desemnat senatorul Adrian Peiu, ales în decembrie 2024 pe listele S.O.S. România, formațiunea condusă de Diana Șoșoacă, cunoscută pentru poziții pro-ruse și eurosceptice. Peiu a anunțat luni, 23 iunie, că își depune adeziunea la PNL și a fost confirmat oficial miercuri, 24 iunie, drept membru al grupului parlamentar liberal. În aceeași ședință a Biroului Permanent Național, conducerea PNL i-a încredințat coordonarea filialei Ialomița, conform relatării Digi24.

Adrian Peiu a fost, în ultimele luni, liderul grupului parlamentar „Pace – Întâi România”, un grup format din senatori și deputați care au părăsit S.O.S. România. Trecerea sa la PNL marchează a doua schimbare de afiliere în mai puțin de un an. Întrebat în fața jurnaliștilor dacă numirea unui senator ales pe listele unei formațiuni extremiste la conducerea unei filiale liberale, la doar 48 de ore de la depunerea adeziunii, reprezintă o recompensă politică, deputatul PNL Ionel Bogdan a respins ideea. „Nu cred că este vorba de nicio recompensă, este vorba de un senator din județul Ialomița. Având în vedere situația filialei din Ialomița, colegii au considerat oportun ca dânsul să preia o perioadă de interimat până când această organizație se va reorganiza”, a transmis acesta.

Numirea ridică, dincolo de discuția statutară, o întrebare directă despre filtrul politic al noii conduceri PNL: criteriul afirmării publice împotriva taberei Veștea pare să prevaleze, în acest caz, asupra apartenenței anterioare la o formațiune cu profil politic radical opus liberalismului european declarat. Pentru o conducere care invocă „o singură linie politică” drept argument al curățării interne, alăturarea, în aceeași săptămână, a unui senator ales pe listele S.O.S. România și a unui fost președinte de Consiliu Județean cu dosare DNA în trecut indică o consolidare bazată mai degrabă pe ostilitate față de Adrian Veștea decât pe un proiect coerent de reformă internă.

Implicațiile politice ale reorganizării

Reorganizarea internă a PNL coincide cu noua etapă politică deschisă după ce Guvernul Veștea a căzut luni seara, 22 iunie, la votul de învestitură din Parlament, cu 189 de voturi „pentru”, față de 233 necesare pentru obținerea încrederii. PSD a retras sprijinul pentru cabinetul Veștea și îl propune oficial pe Sorin Grindeanu drept candidat la funcția de premier, iar președintele Nicușor Dan a anunțat după consultările de marți, 23 iunie, de la Cotroceni că România se îndreaptă spre un guvern minoritar. Schimbarea de conducere la PNL afectează direct calculul majorităților parlamentare: filialele care intră în reorganizare administrează aproximativ o treime din numărul total al membrilor partidului, iar realinierea politică internă poate genera, pe termen scurt, o reducere temporară a numărului de parlamentari care vor vota disciplinat pentru cabinetul desemnat.