Ilie Bolojan a fost ales președinte al Partidului Național Liberal duminică, 21 iunie 2026, în cadrul Congresului Extraordinar de la Romexpo, cu 1.769 de voturi. A fost singurul candidat înscris în cursă, iar lucrările s-au desfășurat în absența taberei apropiate de premierul desemnat Adrian Veștea, care a boicotat reuniunea. În aceeași zi, delegații au validat o nouă echipă de conducere, au respins orice coaliție cu PSD și au somat cinci lideri liberali să demisioneze până luni, sub amenințarea excluderii.
Bolojan, ales cu 1.769 de voturi
La Congres au fost convocați 2.500 de delegați din toate organizațiile teritoriale, însă o parte au lipsit, pe fondul boicotului anunțat de facțiunea contestatară: la lucrări au fost prezenți 1.844 de delegați. Bolojan, care conducea partidul în calitate de președinte interimar și ocupă și funcția de premier interimar, a rămas unicul candidat după ce Adrian Veștea a renunțat la candidatură vineri, 18 iunie. Din cele 1.842 de voturi exprimate, 1.769 au fost pentru — aproximativ 96% — iar 73 au fost anulate.
Liberalul și-a prezentat în fața delegaților moțiunea „Modernizare cu Rădăcini”, argumentând că partidul are nevoie atât de modernizare, cât și de păstrarea valorilor care i-au definit identitatea.
„Suntem sub un asalt teribil, cu toate armele.”
Bolojan afirmase încă înainte de deschiderea lucrărilor că reuniunea s-a impus după criza internă declanșată de desemnarea lui Veștea ca premier: „Nu ni l-am dorit, dar situația o impune.”
Noua echipă de conducere
Delegații au votat echipa de conducere propusă de Bolojan, din care fac parte:
- Prim-vicepreședinte – Dan Motreanu;
- Secretar general – Robert Sighiartău;
- Vicepreședinți – Mircea Abrudean, Ioan Popa, Siegfried Mureșan, Oana Gheorghiu, Alexandru Muraru, Dragoș Pîslaru, Florin Roman și Gabriela Horga.
Ultimatum pentru tabăra Veștea
Congresul a constatat că cinci membri marcanți — Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu — au participat la acțiuni contrare intereselor partidului și le-a cerut să demisioneze până luni, 22 iunie, ora 12:00. În caz contrar, Biroul Permanent a fost mandatat să declanșeze procedurile de excludere.
PNL respinge coaliția cu PSD
Delegații au adoptat și o rezoluție prin care PNL își menține poziția de a nu forma o coaliție cu PSD: dacă social-democrații ajung la guvernare, liberalii vor merge în opoziție. Decizia a fost luată în aceeași zi în care PSD a hotărât, în unanimitate, să intre în Guvernul condus de premierul desemnat Adrian Veștea — un cabinet al cărui șef rămâne, formal, membru al PNL și se numără printre cei somați să demisioneze.
Reacțiile taberei Veștea
Facțiunea contestatară, denumită în spațiul public „sudiștii” sau „puciștii”, a calificat Congresul drept nelegal și a anunțat că va ataca deciziile în instanță, susținând că „excluderile nu produc efecte și pot fi anulate în instanță”.
Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, a descris reuniunea drept etapă a unei transformări de fond a partidului: „USR-izarea PNL e un proces care primește astăzi o organigramă.” Rareș Bogdan, vizat de ultimatum, a criticat noua conducere și a avertizat că „PNL nu trebuie să devină sluga USR”. Deputata Raluca Turcan a relativizat tensiunile interne: „Nu există conflict în PNL, ci un proces de separare a apelor.”
„Sistemul”, temă a discursurilor
Edilul Ciprian Ciucu a vorbit la Congres despre ceea ce a numit „sistemul”, afirmând că a câștigat alegerile la Primăria Capitalei „împotriva voinței sistemului” și că, în România, „nu toate guvernele își aparțin” și „nu toți miniștrii își aparțin”. „Pentru sistem nu contează dacă ia decizii greșite. Alții plătesc: populația și politicienii, dar niciodată sistemul”, a spus acesta.
Contextul și ce urmează
Congresul Extraordinar a fost convocat după desemnarea lui Adrian Veștea în funcția de premier de către președintele Nicușor Dan, fără consultarea partidului. În paralel, premierul desemnat continuă negocierile pentru obținerea voturilor necesare în Parlament și urmează să depună lista de miniștri și programul de guvernare. O eventuală excludere din partid nu i-ar afecta calitatea de premier desemnat, care ține de decizia președintelui, iar nu de apartenența la PNL.
