Centrala nucleară de la Cernavodă, ale cărei două reactoare sunt oprite de mai multe luni din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, ar putea produce din nou energie electrică de la sfârșitul lunii octombrie. Dumitru Chisăliță (foto), propus de premierul desemnat Luca Niculescu pentru funcția de ministru al Energiei, a declarat vineri, într-o intervenție televizată, că primul reactor ar putea fi repornit în aproximativ două săptămâni, iar al doilea după 1 noiembrie. Președintele Asociației Energia Inteligentă avertizează însă că România nu trebuie să mai închidă nicio capacitate de producție existentă, inclusiv centralele pe cărbune, până nu are alternative funcționale.

În condiții normale, cele două reactoare asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării. Ele sunt oprite din cauza secetei prelungite și a nivelului scăzut al Dunării, care a afectat alimentarea cu apă a sistemelor de răcire. „Avem în momentul de față problema Cernavodă, o centrală care este oprită de aproape trei luni de zile, care a scos 20% din sistem. Reorientarea către repornirea acestei centrale este esențială pentru ca iarna următoare să fie o iarnă care să poată fi trecută”, a spus Chisăliță.

Totul depinde de debitul Dunării

„În momentul de față vedem că avem o creștere a nivelului Dunării la Baziaș și ea a început undeva pe 12 octombrie. Dacă situația va merge așa cum este previzionat în momentul de față, probabil că în două săptămâni ar putea să intre în funcțiune un reactor de la Cernavodă și probabil că imediat după 1 noiembrie și al doilea reactor, dacă prognozele se vor menține. Toate aceste elemente vor îmbunătăți și prognoza, respectiv capacitatea Hidroelectrica de a furniza energie electrică”, a explicat ministrul propus.

Estimările depind de evoluția debitelor Dunării, iar repornirea efectivă poate fi decisă numai după ce sunt îndeplinite toate condițiile tehnice și de siguranță. Revenirea celor două reactoare ar aduce înapoi în sistemul energetic național aproximativ 1.300 MW de capacitate de producție constantă, ceea ce ar reduce mult nevoia de importuri de electricitate, mai ales la orele de consum ridicat, când prețurile sunt mai mari.

Nicio centrală închisă fără alternative

Chisăliță a spus că România trebuie să își regândească politica energetică pentru a evita o nouă criză de acest fel. Potrivit lui, guvernul nu ar trebui să mai accepte scoaterea din funcțiune a unor capacități existente înainte ca noile investiții să fie finalizate și să funcționeze. Avertismentul vizează și centralele pe cărbune, pentru care România și-a asumat un calendar de închidere în cadrul angajamentelor europene de decarbonizare.

„Cred că este foarte important să punem punctul pe i și să spunem că până la momentul în care n-o să avem capacități securitare care într-adevăr să funcționeze, nu să le avem în proiect și pe hârtie, lucrurile nu mai trebuie să determine oprirea niciunei capacități care există în momentul de față. Asta s-a convenit evident în 2022 în discuția cu Uniunea Europeană. E adevărat că nu din vina lor am rămas noi cu centralele în urmă, cu centrale care nu s-au finalizat până la momentul de față, dar până la urmă pragmatismul lucrurilor trebuie să fie dus la bun sfârșit”, a afirmat Chisăliță.