Cele două unități ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite controlat la trei săptămâni distanță — Unitatea 1 în dimineața zilei de 28 iulie, Unitatea 2 pe 13 august — și niciuna nu repornise până la sfârșitul săptămânii trecute. Este prima dată când centrala, care acoperă în mod obișnuit în jur de o cincime din consumul de electricitate al țării, rămâne complet indisponibilă din cauza secetei.
Motivul este debitul Dunării, din care centrala își ia apa de răcire. Nuclearelectrica a raportat un debit de circa 1.400 de metri cubi pe secundă la intrarea în țară, față de o medie multianuală de 3.900 pentru luna august. Măsurile de urgență — devierea unei părți din flux prin brațul Bala, scufundarea a patru barje încărcate cu piatră, dinamitarea unui prag de rocă, lucrări de peste două milioane de euro, enumerate de Al Jazeera — au ridicat nivelul cu câțiva centimetri și au ținut Unitatea 2 în funcțiune două-trei zile în plus, dar nu au fost suficiente. Seceta a coborât debitul în aproape două treimi din cursul Dunării la cel mai scăzut nivel din ultimii peste treizeci de ani, iar Ungaria a luat măsuri asemănătoare la centrala de la Paks.
Cât importă România și de unde
Golul se acoperă din import. În seara de 14 august, prima în care producția nucleară a fost zero, consumul a urcat la 6.700 de megawați, producția internă a acoperit 4.883 de megawați, iar importurile 1.839 — adică 27,4%. Cu o săptămână mai devreme, la un vârf de seară, importul net atinsese 2.240 de megawați, în jur de 31% din consumul de moment.
Cea mai mare parte vine din Bulgaria, prin patru linii de interconexiune. Restul intră din Serbia, Ungaria și Ucraina — pe linia de la Mukacevo intrau, într-una dintre serile de referință, 273 de megawați. În același interval, România exporta peste 800 de megawați către Republica Moldova. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că interconexiunile permit importuri de până la 4.000 de megawați.
Prețul se vede în factura de import. Secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi a declarat pe 18 august că prețurile medii zilnice din regiune se situau în jurul a 160-170 de euro pe megawat-oră și că depășeau 200 de euro în orele de vârf.
Mecanismul care poate opri fabricile după ora 19:00
Pe 7 august, într-o ședință extraordinară, Guvernul a adoptat un act care îi permite Transelectrica să intervină pe piață dacă sistemul intră în deficit. Măsurile sunt ordonate pe trepte: întâi se cresc rezervele tehnologice, apoi se pornesc grupurile ținute în rezervă, apoi se reduce sau se anulează capacitatea disponibilă pentru export, apoi se anulează schimburile de export deja notificate. Abia la capăt vine limitarea consumului, în tranșe, între orele 19:00 și 23:00.
Limitarea vizează exclusiv marii consumatori industriali racordați la sistemul național, se aplică rotativ, ca aceiași consumatori să nu fie afectați repetat, și cere o notificare individuală scrisă cu cel puțin 24 de ore înainte, în care se precizează ora de început, durata și nivelul reducerii. Sunt exceptați consumatorii casnici, spitalele și sanatoriile, serviciile de urgență, alimentarea cu apă și restul infrastructurii critice.
Pragul de la care un consumator intră în categoria vizată nu a fost publicat. Guvernul a comunicat că metodologia de limitare conține date comerciale sensibile și nu va fi făcută publică, iar comunicatele nu detaliază nici categoriile de consumatori, nici ordinea de aplicare. Actul este valabil până pe 31 august.
Pe 19 august, Ministerul Energiei a dezmințit că marii consumatori industriali ar fi primit notificări de deconectare sau de limitare, precizând că au primit doar o înștiințare informativă privind includerea pe listă. Nuclearelectrica a activat între timp clauza de forță majoră pe contractele de vânzare a energiei. Institutul de hidrologie estima o creștere semnificativă a debitului abia după 24-26 august.