Alexandru Nazare (foto), ministrul Finanțelor, a declarat vineri că cererile sindicatelor pentru creșteri de salarii vor fi discutate odată cu bugetul pe 2027 și că decizia va fi una politică, luată în Guvern. Nazare a vorbit după ședința în care Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, care păstrează ținta de deficit de 6,2% din PIB, potrivit Ministerului Finanțelor.
Ministrul a fost întrebat de unde ar putea găsi statul bani pentru majorări precum cele cerute de sindicaliștii de la Metrorex, care vor între 420 și 450 de lei în plus pentru fiecare angajat și au amenințat cu greva. „Discuții pe aceste subiecte vor fi foarte multe, sunt complexe și țin de aprobarea bugetului de stat pentru anul 2027”, a răspuns Nazare.
El a explicat că bugetul pe anul viitor va fi construit într-un format nou, printr-o aplicație electronică finalizată și testată, care le oferă Finanțelor o imagine clară asupra cheltuielilor tuturor ordonatorilor de credite. După ce ministerele își introduc proiectele, cererile vor fi comparate cu spațiul fiscal disponibil în 2027. „Rolul Ministerului Finanțelor este să propună parametri credibili pentru aceste decizii, să precizeze care e spațiul posibil, iar mai departe decizia e politică și se va lua în Guvern”, a spus ministrul, care a adăugat că hotărârea va fi luată în consultare cu premierul.
Un buget complicat pentru 2027
„Va fi un buget complicat de construit”, a recunoscut Nazare. El a explicat că România pierde anul viitor fonduri europene de 1,5 puncte procentuale din PIB, pentru că programul PNRR se încheie, iar noul cadru financiar european începe abia în 2028. În același timp, în buget trebuie integrate cheltuielile pentru apărare, inclusiv cele finanțate prin programul european SAFE. Ministrul a spus că nu vrea să intre în detalii înainte să vadă cifrele trimise de toți miniștrii, dar a repetat că nu își dorește creșteri de taxe. Și-ar dori, în schimb, resurse pentru protecția celor vulnerabili, pentru investiții și pentru finalizarea proiectelor începute.
Nazare a insistat asupra costului finanțării. Potrivit lui, dobânzile plătite de stat depășesc 3% din PIB, iar fiecare reducere de 40-60 de puncte de bază lasă bani în plus pentru școli, infrastructură și spitale. Despre deficitul trimestrial, ministrul a spus că țintele trimestriale sunt provizorii și nu pot fi comparate cu țintele anuale, după care este evaluată România. El a explicat deteriorarea indicatorului trimestrial prin faptul că, anul acesta, investițiile au fost concentrate în trimestrele al doilea și al treilea, pentru a cheltui cât mai mulți bani din PNRR până la 31 august.
Raportul cerut de PSD
Ministrul a numit legitimă cererea PSD de a se prezenta situația reală a cheltuielilor și a datoriilor statului. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că situația financiară este foarte grea și a dat ca exemple lucrări de construcții executate, dar nefacturate, de trei miliarde de euro, rambursări de TVA de 16 miliarde de lei și 10-12 miliarde de lei necesari pentru funcționarea statului.
„Cred că este o solicitare legitimă să avem cifrele pe masă, corect, transparent, din toate punctele de vedere”, a spus Nazare. El a precizat că raportul este în lucru la Ministerul Finanțelor și va fi prezentat cât mai curând, ca un inventar al obligațiilor structurale ale României, vechi sau recente. Ministrul a descris relația cu PSD drept foarte bună și a dat ca dovadă rectificarea aprobată în timp record.
Bani pentru universități și restanțele magistraților
Nazare a mai spus că Ministerul Educației a primit 145 de milioane de lei la rectificare, bani destinați universităților, pentru continuitatea serviciilor de educație. Finanțele au evaluat sumele blocate până la prima rectificare la fiecare instituție și le-au deblocat integral sau parțial, în funcție de nevoi și de economiile făcute.
Despre drepturile salariale restante ale magistraților, stabilite definitiv în instanță, ministrul a spus că este vorba despre peste 5 miliarde de lei. „E o obligație, e o chestiune foarte importantă, e o sumă foarte mare”, a declarat Nazare, care speră ca, prin dialog, să se ajungă la o eșalonare a plăților care să nu perturbe bugetul.
