Ministerul Finanțelor, condus de Alexandru Nazare (foto), a publicat joi în transparență decizională proiectul primei rectificări a bugetului pe 2026. Banii suplimentari merg în principal spre sănătate, pensii și bugetele locale, iar ținta de deficit cash rămâne de 6,2% din PIB, potrivit comunicatului ministerului. Deficitul crește totuși în cifre absolute cu 3,5 miliarde de lei, la 130,3 miliarde de lei, pentru că produsul intern brut a fost reestimat în sus, la 2.086,3 miliarde de lei.

Sănătatea primește cei mai mulți bani

Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate crește cu 3,22 miliarde de lei, pentru medicamente, materiale sanitare, servicii medicale și salariile personalului din spitalele publice. Casei Naționale de Asigurări de Sănătate îi sunt puse la dispoziție și aproximativ 3,9 miliarde de lei reținuți la începutul anului. Ministerul Sănătății primește 774 de milioane de lei, din care 183 de milioane pentru salariile din serviciile de ambulanță, 200 de milioane pentru UPU și SMURD și 391 de milioane pentru programele naționale de sănătate. Pentru că proiectele cu fonduri europene ale ministerului merg greu, acestora li se taie 700 de milioane de lei, așa că, per total, bugetul Ministerului Sănătății crește doar cu 72 de milioane de lei.

Pensii și datorii ale primăriilor

Transferul de la bugetul de stat către bugetul de pensii crește cu 3,47 miliarde de lei, iar bugetul Ministerului Muncii, per total, cu 3,32 miliarde de lei. Ministerul Afacerilor Interne primește 563 de milioane de lei pentru pensiile din decembrie și 68,6 milioane de lei pentru angajarea absolvenților Academiei de Poliție.

Bugetele locale primesc 2,81 miliarde de lei în plus din TVA, dintre care 2 miliarde sunt destinate plăților restante ale primăriilor, consiliilor județene și spitalelor locale față de furnizori, operatorii de termoficare și de transport public. Banii nu ajung direct la furnizori, ci sunt folosiți pentru a compensa datoriile acestora față de bugetul de stat. Cererile pot fi depuse până pe 25 noiembrie, iar sumele nefolosite până pe 21 decembrie se retrag.

De unde se taie

Banii vin în principal din sumele pe care ministerele nu mai apucă să le cheltuie anul acesta. Proiectele cu fonduri europene care merg greu pierd 5,24 miliarde de lei, iar subvențiile 1,14 miliarde. Din sumele reținute la începutul anului, cele mai mari tăieri sunt la Ministerul Dezvoltării (1,09 miliarde de lei), la Transporturi (0,56 miliarde), la Agricultură (0,49 miliarde), la Educație (0,28 miliarde) și la Energie (0,25 miliarde). Agricultura primește totuși 1,47 miliarde de lei pentru proiectele cu fonduri europene. În schimb, pentru dobânzile la datoria publică sunt necesare 3,5 miliarde de lei în plus. „Nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanțare”, susține ministerul.

La venituri, încasările din TVA sunt cu 7,18 miliarde de lei peste plan, iar cele din impozitul pe venit cu 2,03 miliarde. Accizele aduc în schimb cu 3,68 miliarde de lei mai puțin, inclusiv din cauza reducerii accizei la motorină, iar banii primiți de la Uniunea Europeană sunt cu 4,58 miliarde sub plan. Bugetul de investiții crește cu 0,9 miliarde de lei, la 170,1 miliarde, adică 8,2% din PIB.

Ministerul estimează o scădere a economiei

Potrivit notei de fundamentare, bugetul pe 2026 fusese construit pe o creștere economică de 1%. Noul scenariu prevede o scădere reală a economiei de 0,4%, în timp ce prețurile au crescut mai mult decât se estimase, inclusiv din cauza șocurilor inflaționiste provocate de conflictul din Orientul Mijlociu. În primele nouă luni, deficitul bugetar a fost de 3,81% din PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă a anului trecut.

Proiectul urmează să primească avizul Consiliului Fiscal, să fie discutat în Comisia de Dialog Social și cu asociațiile autorităților locale, apoi să fie aprobat de Guvern prin ordonanță de urgență.