Guvernul de la Chișinău a anunțat joi că o dronă rusească intrată marți în spațiul aerian moldovean a întârziat șapte curse aeriene, între care și zborul cu care Volodimir Zelenski a plecat spre Oslo, dar nu a confirmat afirmația premierului norvegian Jonas Gahr Støre, care spusese miercuri că aeronava a fost aproape lovită de o dronă la decolare.
Un oficial din biroul președintelui ucrainean a declarat pentru Suspilne, postul public de televiziune din Ucraina, că avionul prezidențial nu s-a aflat în aer în același timp cu drona rusească.
Cronologia urmărită de partea ucraineană
Potrivit sursei citate, partea ucraineană a urmărit două drone intrate în spațiul aerian moldovean și a așteptat ca ele să dispară de pe radar înainte ca aeronava să decoleze. Prima a trecut frontiera dinspre Ucraina la ora 16.20, a intrat în România la 16.38, a revenit în Republica Moldova în jurul orei 17.04 și a dispărut de pe radar la 17.15, în zona satului Sturzeni. Traseul celei de-a doua nu a fost urmărit. Avionul prezidențial a părăsit spațiul aerian moldovean la 17.30, arată datele de zbor citate de post.
Suspilne mai scrie că partea ucraineană a propus ridicarea unor avioane F-16 pentru interceptarea aparatelor, variantă la care nu s-a recurs.
Ce a anunțat guvernul de la Chișinău
Autoritățile moldovene au transmis că drona a căzut la circa 160 de kilometri de aeroportul din Chișinău și că zborul lui Zelenski a fost una dintre cele trei plecări întârziate, alături de patru sosiri amânate. Ele nu au precizat ce a făcut aparatul să cadă și nu au spus dacă incursiunea a reprezentat o amenințare directă la adresa președintelui ucrainean.
Olga Roșca, consiliera pentru politică externă a președintei Maia Sandu, a declarat pentru cotidianul american The New York Times că toate zborurile, inclusiv cel al lui Zelenski, au putut decola și ateriza după ce guvernul a avut confirmarea că drona căzuse. Ea a mai spus că Republica Moldova a înregistrat 17 incursiuni asemănătoare numai în luna august.
Biroul premierului norvegian își nuanțează afirmația
Bhanuja Rasia, purtătoarea de cuvânt a biroului lui Støre, a transmis joi că o amenințare cu drone deasupra spațiului aerian moldovean a întârziat zborul președintelui ucrainean și că nu este clar dacă vreo dronă a ajuns aproape de aeronavă. Acestea sunt amenințările cu care președintele și ucrainenii trăiesc în fiecare zi, a adăugat ea. Biroul lui Zelenski a refuzat să comenteze.
Doi morți la punctul de trecere Starokozacie
În noaptea de marți spre miercuri, drone rusești au lovit punctul internațional de trecere Starokozacie, de la frontiera dintre Ucraina și sud-estul Republicii Moldova. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, a anunțat doi morți și trei răniți, iar 16 persoane au fost evacuate dintr-un autocar. Serviciul ucrainean de grăniceri a transmis ulterior că trecerea a fost reluată.
Maia Sandu a scris pe rețeaua X că o dronă rusească a obligat Republica Moldova să își închidă temporar spațiul aerian și că Rusia lovește acum punctele prin care oamenii trec spre Republica Moldova. Linia frontului rusesc se mută tot mai spre vest, a adăugat ea, de aceea apărarea antiaeriană pentru Ucraina este urgentă.
Incursiunile s-au înmulțit în toată regiunea
Aparatul care a intrat marți în spațiul aerian moldovean a trecut și peste România, unde patru județe și nordul unui al cincilea au primit mesaje RO-Alert, iar două avioane F-18 spaniole din serviciul de Poliție Aeriană Întărită au fost ridicate de la sol.
Mai multe guverne europene acuză Rusia că trimite drone care le perturbă spațiul aerian, ca parte a unei campanii de atacuri de mică amploare împotriva statelor care sprijină Ucraina. Moscova respinge acuzațiile. Săptămâna trecută, oficiali germani au spus că Rusia este responsabilă de o tentativă de atac cu o dronă încărcată cu exploziv, găsită la începutul lui august în terminalul de marfă al aeroportului Leipzig/Halle, lângă un avion de transport ucrainean. Vladimir Putin a susținut că autoritățile germane au plantat probele și că acuzația este o greșeală gravă.