Anul acesta, cei mai mulți marinari nu au murit în Strâmtoarea Ormuz, ci în Marea Neagră, scrie The Wall Street Journal. Atacurile asupra navelor de aici au ucis mai mulți oameni decât loviturile împotriva transportului maritim din războiul dintre Statele Unite și Iran, au perturbat rutele comerciale și au pus NATO sub o presiune tot mai mare.

Potrivit companiei de securitate maritimă Ambrey, în Marea Neagră au avut loc anul acesta peste 300 de atacuri. Asociația armatorilor din Turcia, rapoartele MarineTraffic și autoritățile locale arată că loviturile au ucis peste 30 de marinari, iar alți peste 20 sunt dați dispăruți. Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz și în restul Orientului Mijlociu au avut loc, de la izbucnirea conflictului dintre SUA și Iran, la sfârșitul lui februarie, aproximativ 130 de atacuri, soldate cu moartea a 25 de marinari, potrivit Organizației Maritime Internaționale.

Atacurile au ajuns lângă apele României

Forțele ruse au vizat navele comerciale care transportă alimente exportate de Ucraina, iar Ucraina a atacat cu drone navele rusești de pe cealaltă parte a mării. Armatorii s-au retras în mare parte din apele din apropierea Ucrainei și Rusiei, dar loviturile s-au extins spre apele României și Bulgariei, ambele membre NATO. În octombrie, în largul celor două țări au fost atacate aproximativ 12 nave, iar aproape jumătate dintre atacuri s-au soldat cu marinari morți, dispăruți sau răniți.

Unii lideri europeni au legat aceste atacuri de Rusia, iar Moscova neagă orice implicare. Potrivit WSJ, atacurile vin pe fondul înmulțirii încălcărilor spațiului aerian, al atacurilor cibernetice și al sabotajelor de pe flancul estic al NATO, pe care oficialii europeni le pun tot pe seama Moscovei. După ce o dronă a scufundat pe 23 octombrie nava Khoryv, în largul Constanței, președintele Nicușor Dan a calificat atacul drept un nou exemplu al consecințelor tragice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, a relatat Al Jazeera. Nava a fost lovită la circa 13 mile marine de țărm, chiar în afara apelor teritoriale, iar un marinar a murit și alți trei au fost dați dispăruți.

Armate printre cele mai slabe din Europa

Potrivit publicației americane, cele două țări sunt deosebit de expuse ostilității Rusiei, pentru că armatele și structurile lor de protecție civilă se numără printre cele mai puțin dezvoltate din Europa. Aliații din NATO trimit resurse în regiune, iar Comisia Europeană a anunțat luni, 9 noiembrie, că va grăbi înființarea unui centru de securitate maritimă la Marea Neagră, fără să numească însă Rusia drept autoare a atacurilor.

Tot mai puține nave intră în Marea Neagră

În primele luni după invazia din 2022, Marea Neagră a fost teatrul unui război naval și al atacurilor asupra navelor comerciale. Ostilitățile s-au potolit treptat: navele de război rusești s-au retras în porturi, iar Rusia a renunțat, sub presiune internațională, să mai atace navele care transportau cereale și alte alimente ucrainene. Țări din Africa și dintr-o parte a Orientului Mijlociu depind de recoltele Ucrainei.

Violențele recente au redus puternic activitatea comercială. În octombrie, numărul navelor care au intrat în Marea Neagră prin Bosfor a scăzut cu 41% față de aceeași lună din 2025, iar tranzitul în ambele sensuri s-a redus cu 38%, potrivit organizației Global Fishing Watch, care monitorizează traficul maritim. Vara aceasta, atacurile ucrainene cu drone au obligat Rusia să își oprească pentru câteva luni majoritatea transporturilor, iar în ultimele săptămâni navele care pleacă din porturile Ucrainei, României, Bulgariei, Turciei și Georgiei sau care merg spre ele navighează mai ales pe lângă țărm, ca să se ferească de atacurile rusești.