Valul de vânzări care a lovit în ultimele săptămâni acțiunile companiilor de inteligență artificială seamănă izbitor cu spargerea bulei dot-com, adică prăbușirea acțiunilor companiilor de internet din 2000, scrie The Wall Street Journal. Cotidianul american se întreabă dacă a existat o bulă a inteligenței artificiale și dacă nu cumva s-a spart deja.

Aceleași companii la 26 de ani distanță

Ziarul compară cât au pierdut în 2000 și în 2026 câteva nume mari ale tehnologiei care au supraviețuit erei dot-com, socotind de la cel mai mare preț atins în fiecare dintre cei doi ani. Intel a pierdut 60% în 2000 și 64% anul acesta, Micron 63% și 53%, Nvidia 62% și 48%, iar Qualcomm 54% și 42%. Oracle și Seagate au pierdut câte 37% în 2000, iar anul acesta câte 60%. Cisco a pierdut acum mult mai puțin, 30%, față de 52% atunci.

Unele scăderi sunt aproape identice, altele mai mari sau mai mici. Numai pe baza acestor cifre ar fi greu de spus că una dintre cele două perioade a fost o bulă spartă, iar cealaltă nu. În 2000, căderea a fost atât de generalizată încât indicele S&P 500, care reunește cele mai mari 500 de companii americane listate, a pierdut aproape 15% până la sfârșitul anului, deși investitorii și-au mutat masiv banii în acțiuni ieftine și sigure. Acțiunile companiilor de electricitate, gaze și apă și cele ale producătorilor de bunuri de larg consum au crescut atunci cu peste 40%.

Anul acesta, investitorii au vândut mai ales acțiunile legate de inteligența artificială. Și de data aceasta și-au mutat banii în alte sectoare, de exemplu în sănătate, unde acțiunile au crescut cu 24% de la sfârșitul lui aprilie, dar S&P 500 a scăzut totuși cu 12% față de cel mai înalt nivel din acest an.

O diferență importantă, cel puțin deocamdată, este că spargerea bulei dot-com a dus la o recesiune, care a contribuit la slăbirea unor sectoare fără legătură cu internetul și a provocat o nouă prăbușire a bursei în 2001. Nu se știe încă dacă scăderile vor continua și de data aceasta. Faptul că piața nu și-a revenit nici după listarea reușită la bursă, joi, a companiei de inteligență artificială Anthropic nu este un semn bun, scrie ziarul, dar economia arată încă solidă.

Ce s-a umflat și s-a dezumflat deja

Ideea că bula s-a spart este plauzibilă doar dacă a fost vorba de o mini-bulă sau de mai multe, formate în jurul centrelor de date și al cipurilor folosite în ele. Semnele tipice ale unei euforii extreme s-au văzut la acțiunile producătorilor de cipuri de memorie, mai ales în Coreea de Sud, unde mulți investitori mici au cumpărat cu bani împrumutați chiar la vârf. Totul s-a petrecut în doar câteva luni, de la minimul din martie, după atacurile americano-israeliene asupra Iranului, până la vârful din iunie.

Vestea bună este că o mare parte din această mini-bulă s-a dezumflat. Acțiunile Micron, unul dintre acești producători, au crescut de aproape patru ori în trei luni, apoi au pierdut mai mult de jumătate. Luate împreună, acțiunile din industria cipurilor s-au dublat, apoi au scăzut cu 43%. Același lucru s-a întâmplat cu furnizorii de energie și de echipamente pentru centrele de date, iar la Bloom Energy urcușul și căderea au fost la fel de abrupte.

Nici operatorii noi și fragili de centre de date, care închiriază putere de calcul companiilor de inteligență artificială, nu au scăpat. Ziarul îi compară cu clienții cu risc mare care luaseră credite ipotecare înainte de criza din 2008. Acțiunile CoreWeave, companie susținută de Nvidia, au crescut de peste patru ori după listarea de anul trecut, dar de atunci au pierdut tot ce câștigaseră.

Ce s-ar putea întâmpla în continuare

O nouă scădere, până la prețurile de la începutul anului, ar fi dureroasă, dar nu s-ar compara cu prăbușirea din 2001. Atunci, acțiunile Cisco, care pierduseră deja jumătate din valoare, s-au înjumătățit din nou în primele trei luni din 2001 și au revenit la vârful din martie 2000 abia în decembrie 2025.

Vestea proastă este că s-ar putea să nu fie doar o mini-bulă, pentru că afacerile din inteligența artificială depind unele de altele. Dacă acțiunile scad, companiile ar putea să își reducă planurile de investiții, ceea ce i-ar lovi pe furnizori și pe creditorii acestora, iar cererea ar scădea și mai mult. Astfel, cheltuielile pentru centrele de date ar crește mult mai puțin decât se aștepta, în dauna economiei, dar și a companiilor pe care mizaseră investitorii.

Scăderea bursei s-ar putea extinde și asupra altor sectoare. Investitorii mici au cumpărat masiv acțiuni, mai ales ale companiilor de inteligență artificială, iar economiștii cred că profiturile lor au contribuit la consumul puternic din SUA. Dacă oamenii se vor simți mai săraci, vor cheltui mai puțin, iar asta ar afecta și companii fără nicio legătură cu inteligența artificială.

Vincent Mortier, directorul de investiții al Amundi, companie care administrează fonduri de investiții, spune că, de obicei, „îți dai seama că ești într-o bulă abia când se sparge”. Deocamdată se poate spune doar că mini-bula centrelor de date și a furnizorilor lor s-a spart. Dacă se dezumflă și o bulă mai mare a inteligenței artificiale este imposibil de știut, dar ar fi un scenariu plauzibil și îngrijorător, conchide The Wall Street Journal.