Vânturile puternice care se rotesc în jurul Polului Nord, la înălțimi de 10–50 de kilometri, și-au schimbat direcția pe 10 noiembrie, iar vortexul polar, adică inelul care ține închis aerul foarte rece de deasupra Arcticii, s-a rupt în două. Este cel mai timpuriu astfel de episod din 1958, de când există măsurători, cu peste două săptămâni mai devreme decât recordul anterior, spune Amy Butler, cercetătoare la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA (NOAA), citată pe blogul de specialitate climate.us.

Fenomenul poartă numele de încălzire stratosferică bruscă și poate influența vremea din Europa în săptămânile următoare. Pentru România, însă, estimarea Administrației Naționale de Meteorologie pentru intervalul 16 noiembrie – 14 decembrie nu arată un val de frig, ci temperaturi apropiate de normal sau ușor mai ridicate.

Ce s-a întâmplat deasupra Arcticii

Vortexul polar este o bandă de vânturi foarte puternice, care bat dinspre vest spre est, în stratosferă, stratul atmosferei aflat deasupra celui în care se formează norii, explică Met Office, serviciul meteorologic britanic. În timpul unei încălziri stratosferice bruște, temperatura aerului de la mare altitudine crește puternic în doar câteva zile, vânturile slăbesc, iar în cazurile majore își schimbă direcția. Vortexul se poate deplasa de deasupra polului sau se poate rupe în două, iar revenirea durează câteva săptămâni.

Vânturile au slăbit foarte repede. Potrivit datelor NASA citate de site-ul The Watchers, viteza medie a vântului la 30 de kilometri altitudine, de-a lungul paralelei de 60 de grade nord, a scăzut de la 22 de metri pe secundă pe 25 octombrie la doar 5,4 metri pe secundă pe 2 noiembrie, față de o medie de aproape 26 de metri pe secundă pentru acea zi. Până acum, cele mai timpurii episoade de acest fel avuseseră loc la sfârșitul lui noiembrie, în 1958 și în 1968. Cercetătoarea americană spune că episodul a fost declanșat de două zone de presiune ridicată, una deasupra Alaskăi și alta lângă Scandinavia.

Rolul lui El Niño

Meteorologii britanici leagă ruperea vortexului și de încălzirea neobișnuită a apelor din centrul Pacificului ecuatorial, unde temperaturile au atins niveluri record. Căldura eliberată de furtunile de deasupra oceanului amplifică undele atmosferice, mișcări ample ale aerului care urcă până în stratosferă și pot destabiliza vortexul, explică Met Office. NOAA estimează că El Niño va continua cel puțin până în martie și că are șanse de circa 60% să devină cel mai puternic din 1950 încoace.

Legătura nu este însă sigură. În timpul celor mai puternice trei episoade El Niño de până acum, din iernile 1982/83, 1997/98 și 2015/16, nu a avut loc nicio încălzire stratosferică bruscă, iar autorii analizei de pe climate.us spun că nu se știe încă dacă de această dată zonele de presiune ridicată au fost provocate de El Niño sau au apărut întâmplător.

Ce ar putea urma pentru iarna din Europa

Efectele unei astfel de încălziri coboară spre sol în două până la șase săptămâni și pot slăbi curentul de aer care aduce în mod obișnuit vreme blândă dinspre Atlantic. Asta crește șansele ca aerul rece din Arctica să ajungă mai la sud. Met Office avertizează însă că o asemenea încălzire nu aduce automat ninsori sau temperaturi foarte scăzute și o descrie drept un factor de fundal, care poate înclina balanța „spre anumite tipuri de vreme”. La începutul iernii, efectul este și mai incert, pentru că în emisfera nordică s-a acumulat încă puțin aer foarte rece.

Amy Butler atrage atenția că, fiind primul episod atât de timpuriu, nu se știe dacă urmările vor semăna cu cele din mijlocul iernii. Potrivit aceluiași blog, răcirea tipică din nordul Europei și al Asiei se vede deja, dar este slabă și ar urma să dispară în una sau două săptămâni. Media episoadelor de acest fel din trecut, prezentată de Severe Weather Europe, arată că după ele temperaturile coboară de regulă sub normal în mare parte din Europa, cu excepția extremului sud-est și a extremului nord-est, iar în centrul și în sud-estul continentului ninge mai mult. Andrej Flis, autorul analizei, subliniază că acestea sunt scenarii, nu prognoze, și că majoritatea modelelor nu arată o scădere importantă a temperaturilor în Europa în perioada următoare.

Prognoza pentru România

Estimarea ANM, realizată pe baza modelelor Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu și actualizată pe 16 noiembrie, arată temperaturi ușor peste normal până pe 23 noiembrie, mai ales în afara arcului carpatic, și precipitații peste normal în vest și nord-vest. Între 23 și 30 noiembrie, temperaturile ar urma să fie apropiate de normal, posibil ușor mai ridicate în vest și sud-vest, iar între 30 noiembrie și 7 decembrie ușor mai ridicate decât de obicei, mai ales în interiorul arcului carpatic. Pentru 7–14 decembrie, meteorologii estimează valori apropiate de normal în toată țara. ANM precizează că asemenea estimări nu pot surprinde fenomenele extreme de scurtă durată.

Unele prognoze sezoniere indică șanse mari pentru un nou episod de încălzire stratosferică în februarie sau la începutul lui martie, potrivit climate.us. Atunci, în emisfera nordică s-a acumulat mult mai mult aer rece decât în noiembrie. Episodul din februarie 2018, de exemplu, a fost urmat de valul de ger numit în Marea Britanie Bestia din Est, care a afectat o mare parte a Europei.