Ungaria face publice, începând de miercuri, 4 noiembrie, numele și datele a zeci de mii de foști agenți și informatori ai poliției politice din perioada comunistă. Arhiva Istorică a Serviciilor de Securitate de Stat (ÁBTL) va deschide în dimineața zilei platforma online nyitottaktak.hu, pe care oricine va putea căuta gratuit și fără înregistrare datele a 50.000 până la 60.000 de persoane, a anunțat Gergő Bendegúz Cseh, directorul general al arhivei, citat de site-ul de știri maghiar Infostart.

Deschiderea dosarelor a fost una dintre promisiunile electorale ale premierului Péter Magyar (foto), al cărui partid, Tisza, l-a învins în aprilie pe Viktor Orbán. Guvernul a trimis proiectul de lege în Parlament în iulie, susținând că accesul la trecut și transparența instituțiilor publice sunt condiții de bază ale unui stat de drept democratic, notează publicația maghiară 444.

Amânare cu două săptămâni

Legea a fost adoptată pe 15 septembrie și trebuia să intre în vigoare pe 20 octombrie. Publicarea a fost însă amânată cu două săptămâni, la propunerea lui Márton Melléthei-Barna, deputat Tisza, pentru că verificarea și pregătirea documentelor au durat mai mult decât se estimase, relatează revista de istorie Múlt-kor. Data de 4 noiembrie marchează aniversarea intervenției sovietice care a înăbușit revoluția din 1956.

În prima etapă vor fi publicate fișele personale ale agenților, care conțin pe o parte datele de identitate, iar pe cealaltă principalele informații despre activitatea lor, registrele cu numele agenților și o bază de date copiată în ianuarie 1990 pe benzi magnetice. Căutarea se va putea face după nume, data și locul nașterii, numele mamei, numele conspirativ sau numărul documentului. Datele despre sănătate, dependențe, viața sexuală și orientarea sexuală vor fi acoperite, iar documentele vor purta filigrane, pentru a preveni falsificarea lor.

În a doua etapă, până pe 25 februarie 2027, ziua în care Ungaria comemorează victimele comunismului, vor fi publicate peste 9.000 de dosare de recrutare, care descriu, din perspectiva ofițerului de legătură, întreaga carieră a fiecărui agent. Un dosar are între 20 și 50 de pagini, iar unele ajung la câteva sute.

Cereri de a nu publica anumite nume

Cseh a spus că arhiva a primit numeroase cereri ca anumite date să nu fie făcute publice, dar că legea nu permite publicarea selectivă. Persoanele vizate vor putea adăuga însă la dosar o rectificare, în care să își prezinte propria versiune, de exemplu că au fost recrutate prin șantaj. Până acum, dosarele puteau fi consultate doar de rudele apropiate ale celor vizați și de cercetători, potrivit agenției americane de presă Associated Press, citată de European Interest.

Directorul arhivei a avertizat că nu tot ce scrie în dosarele fostelor servicii de securitate trebuie crezut și că documentele pot conține erori și sunt cu siguranță incomplete. Potrivit lui Cseh, în timpul regimurilor lui Mátyás Rákosi și János Kádár au lucrat probabil aproximativ 150.000 de agenți, dar se cunosc numele a puțin peste o treime dintre ei. O parte din arhive a fost distrusă în 1956, alta la începutul anilor 1960, când au dispărut dosarele marilor procese politice, iar alte documente au fost luate sau distruse de ofițeri în perioada schimbării de regim.

Dezbatere veche de peste trei decenii

Mulți agenți au fost recrutați prin șantaj, astfel că erau în același timp făptași și victime, iar unii erau la rândul lor urmăriți, a explicat Cseh. Interpretarea dosarelor va avea nevoie de istorici care să compare informațiile cu alte surse, iar efectele asupra familiilor ar putea necesita și sprijinul specialiștilor în sănătate mintală.

Potrivit directorului arhivei, deschiderea dosarelor este o temă disputată în Ungaria încă de la căderea comunismului, în 1990, mai ales pentru că ar putea compromite politicieni aflați încă în funcție. Cseh susține că guvernele care au urmat dictaturilor dezvăluie rareori identitatea foștilor agenți și că o publicare atât de amplă nu a mai avut loc nicăieri.