Uniunea Europeană pregătește sancțiuni împotriva a peste 1.600 de companii despre care afirmă că sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei, cel mai mare număr de firme trecute pe lista neagră printr-un singur pachet de măsuri, scrie Bloomberg. Proiectul urmează să ajungă în capitalele europene în următoarele săptămâni, iar adoptarea este vizată pentru octombrie.

Companiile vizate au o cifră de afaceri anuală cumulată de peste 20 de miliarde de dolari și peste 265.000 de angajați, spun surse familiarizate cu pregătirea pachetului, care au vorbit sub protecția anonimatului pentru că discuțiile sunt private. Dacă lista va fi aprobată în această formă, numărul entităților sancționate de Uniune în legătură cu invazia ar crește cu aproximativ 50%.

Firme, nu sectoare întregi

Spre deosebire de pachetele anterioare, construite în jurul unor interdicții sectoriale — energie, servicii financiare, transport maritim —, noile măsuri vizează companii luate individual. Lista este pregătită de câteva luni de Serviciul European de Acțiune Externă, structura diplomatică a Uniunii, condusă de Înalta Reprezentantă Kaja Kallas.

Oficialii europeni urmăresc să includă firme din complexul militar-industrial rus care au scăpat până acum de restricții. Nu este încă limpede dacă lista se va opri la entități din Rusia și Belarus sau va cuprinde și companii din state terțe, acuzate că ajută Moscova să ocolească sancțiunile. Comisia Europeană nu a anunțat oficial pachetul.

Un pachet construit după unul diluat

Propunerea vine la mai puțin de o săptămână după adoptarea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni, pe 23 iulie, în urma unor negocieri care au durat săptămâni și au fost la un pas să îl blocheze. Forma finală a fost considerabil atenuată: Grecia, al cărei veto ținuse acordul în loc, a obținut o derogare care permite armatorilor eleni să transporte în continuare gaz natural lichefiat rusesc către clienți din afara Uniunii.

Acel pachet a înghețat pentru douăsprezece luni plafonul de preț la petrolul rusesc, la 44 de dolari pe baril, și a vizat energia, serviciile financiare, criptoactivele și comerțul, adăugând pe lista de îngheț a activelor 56 de persoane și companii din complexul militar-industrial rus.

Pachetul fusese propus de Comisia Europeană pe 9 iunie și a avut nevoie de mai bine de șase săptămâni pentru a trece de statele membre. Pe lângă listările nominale, el a adăugat 51 de entități la regimul de control al exporturilor de produse și tehnologii cu dublă utilizare și a creat baza legală pentru interzicerea vizelor pentru combatanții și foștii combatanți ai forțelor armate ruse și ai grupărilor care luptă alături de acestea.

Fiecare capitală poate bloca lista

Ca orice regim de sancțiuni al Uniunii, pachetul are nevoie de acordul tuturor celor 27 de state membre. Este mecanismul care a permis, în rundele precedente, ca prevederi întregi să fie scoase din text în schimbul votului unei singure capitale.

Regula se aplică și noii liste: pentru a intra în vigoare, ea are nevoie inclusiv de votul României, alături de celelalte 26 de state. Calendarul anunțat lasă capitalelor câteva luni de negociere înainte de termenul vizat pentru adoptare.

Propunerea este cea mai recentă încercare a Uniunii de a-l aduce pe președintele rus Vladimir Putin la masa negocierilor. Liderii europeni susțin că poziția consolidată a Ucrainei pe câmpul de luptă și declinul economiei ruse au creat o oportunitate pentru relansarea discuțiilor de pace.