Presa occidentală descrie tot mai des o revoltă împotriva inteligenței artificiale, dar în cea mai mare parte a lumii oamenii privesc tehnologia cu speranță. Un sondaj realizat de firma GlobeScan pentru The Economist arată că aproape nouă din zece oameni din Nigeria și Vietnam cred că AI le va îmbunătăți nu doar propria viață, ci și soarta omenirii. În Coreea de Sud, același optimism îl împărtășesc aproape două treimi dintre respondenți.

Revista pornește de la povestea lui Bae Oh-do, un vânzător de viori de 70 de ani din Seul. În copilărie, după războiul din Coreea, mergea în pădure după lemne ca să-și încălzească familia și își amintește bucuria cu care a văzut primele tractoare intrând în satele sud-coreene. Bărbatul spune că oamenii nu au de ce să se teamă de inteligența artificială și că tehnologia ar trebui dezvoltată în continuare.

Occidentul, cel mai sceptic

Sondajul a fost făcut online în 34 de țări, ceea ce poate înclina rezultatele în favoarea AI, recunoaște publicația. Cu toate acestea, contrastul e clar: în Statele Unite, Canada și Franța, mai mulți respondenți au o părere negativă decât una pozitivă despre impactul viitor al AI asupra omenirii. În celelalte țări occidentale, bilanțul este pozitiv, dar mult mai modest decât în țările sărace. Un alt sondaj recent, realizat de Gallup împreună cu Microsoft în 37 de țări, a ajuns la concluzii asemănătoare.

Kenya ilustrează bine decalajul dintre folosire și așteptări. Doar circa 9% dintre kenyenii de vârstă activă au folosit AI în al doilea trimestru din 2026, potrivit unui studiu Microsoft, dar 85% au declarat pentru GlobeScan că tehnologia le va schimba viața în bine. The Economist avertizează că o parte din acest entuziasm se poate răci pe măsură ce tot mai mulți oameni din țările sărace vor intra în contact direct cu AI sau cu centrele de date și vor vedea că tehnologia îi ajută pe unii mai mult decât pe alții.

Puțin de pierdut și mult de câștigat

O parte din explicație ține de piața muncii. În multe țări sărace, munca este informală și nesigură, iar teama de a pierde un post stabil de birou în favoarea tehnologiei este mai degrabă o problemă a țărilor bogate. Excepția notabilă este India, unde angajații din IT și din serviciile de birou externalizate par vulnerabili. Acolo unde instituțiile și școala lipsesc, AI îi ajută pe mulți să se descurce singuri. Pesimismul este „un privilegiu pentru cei care își permit să dispere”, susține Payal Arora, autoarea unei cărți despre atitudinile diferite față de tehnologie.

În India, aplicații precum Gemini, de la Google, sau ChatGPT, de la OpenAI, sunt accesibile ieftin sau gratuit. Aproape unul din cinci indieni de vârstă activă a folosit AI generativă în al doilea trimestru din 2026, față de o treime dintre americani, potrivit Microsoft. În Africa este populară DeepSeek, alternativa chineză gratuită, iar în multe țări de pe continent aproximativ unul din zece adulți de vârstă activă a folosit AI generativă în aceeași perioadă.

Pe o stradă îngustă dintr-o suburbie aglomerată a orașului Mumbai, multe magazine își fac reclamele cu ChatGPT. Dinesh Chandra, optician, a primit de la chatbot o imagine cu o pereche de ochelari care plutesc deasupra norilor pe o pană, tipărită acum pe broșurile lui. Omkar Sapre, vecinul lui, care vinde fructe uscate, condimente și murături, publică pe Instagram și WhatsApp imagini generate cu ChatGPT și spune că vânzările i-au crescut. Niciunul nu își face griji pentru siguranța datelor sau pentru viața privată, notează revista. Yuen Yuen Ang, profesoară la Universitatea Johns Hopkins, spune că occidentalii au avut multă vreme monopolul asupra cunoașterii și producției de idei, iar AI pune acest monopol sub semnul întrebării.

Îmbătrânirea și amintirea marilor salturi

AI este surprinzător de populară și în unele țări bogate sau cu venituri medii, unde ar fi mai multe de pierdut. Singaporezii se numără printre cei mai activi utilizatori de AI din lume, potrivit Microsoft, iar aproape două treimi dintre ei au spus pentru GlobeScan că tehnologia le va îmbunătăți viața. În Malaysia, aflată în plin boom al centrelor de date, protestele mărunte împotriva acestora nu s-au transformat încă într-o mișcare amplă.

Revista identifică doi factori comuni. Primul este lipsa de forță de muncă din societățile care îmbătrânesc rapid, precum cele din Asia de Est, unde mulți speră ca AI și roboții să ia locul lucrătorilor care lipsesc și să ajute la îngrijirea vârstnicilor. Al doilea este amintirea unor transformări radicale petrecute într-o singură generație. Singapore, Coreea de Sud și Taiwan s-au îmbogățit și pentru că au adoptat rapid tehnologii venite din afară, iar în China și India plățile digitale și aplicațiile de livrare au adus o comoditate fără precedent. Meng, o femeie de 40 de ani care lucrează în publicitate la Beijing, spune că în China nici nu apucă lucrurile să se așeze bine până când vine, peste doi-trei ani, o nouă schimbare majoră.

În Occident, dimpotrivă, pesimismul poate reflecta sentimentul că viața nu se mai îmbunătățește, că AI o poate înrăutăți și că politicienii nu își vor apăra cetățenii. Daniel Dobrygowski, autorul unei cărți despre guvernanța tehnologiei, crede că atitudinea este influențată de experiența cu rețelele sociale și marile companii de tehnologie, pe care guvernele occidentale le-au ținut cu greu sub control. Contează și discursul: șefii laboratoarelor americane avertizează asupra pierderii locurilor de muncă și chiar a dispariției omenirii, în timp ce politicienii și patronii din Asia vorbesc mai ales despre ce pot face concret cu tehnologia. În China, oficialii recunosc riscuri precum atacurile cibernetice sau dezechilibrele economice, dar tonul general al presei de stat rămâne entuziast.

Un optimism condiționat

Asta nu înseamnă că oamenii din țările optimiste nu au deloc temeri. Unii privesc avansul tehnologiei ca pe o fatalitate. Într-un sondaj Pew Research Center, sud-coreenii au fost, alături de australieni, cei mai înclinați să creadă că AI va duce la pierderi masive de locuri de muncă și la mai multă inegalitate. Cho Kyu-jin, profesor la Universitatea Națională din Seul, explică acceptarea prin faptul că frica de a rămâne în urmă este mai mare decât frica de a pierde stabilitatea. Kim Ah-ran, avocată în dreptul muncii, compară momentul cu Revoluția Industrială, care a avut și efecte bune, și efecte rele, și spune că oamenii vor găsi o cale să se adapteze.

Kim Jeong-nam, profesor la universitatea tehnică KAIST și membru al Consiliului prezidențial pentru strategia națională în domeniul AI, crede că toleranța sud-coreenilor depinde de politici publice bine făcute. Dacă AI începe să producă perdanți vizibili, de pildă la examene sau pe piața muncii, această îngăduință ar putea dispărea. Anderson Santos, curier pe motocicletă în São Paulo, nu crede că va fi inventată vreodată o AI care să conducă o motocicletă, dar se arată îngrijorat când aude de mașinile fără șofer.

Semnele de nemulțumire au apărut deja în unele locuri, chiar dacă nu se compară cu revolta din multe zone ale Americii. În Filipine, oamenii au ieșit în stradă împotriva „Pax Silica”, inițiativa condusă de Statele Unite pentru dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare pentru AI și semiconductori. În Thane, un oraș de lângă Mumbai, sute de oameni au protestat împotriva unui centru de date uriaș pe care Amazon plănuiește să-l construiască în cartierul lor. Furia nu i-a cuprins însă pe toți: un localnic a spus că centrul e o fabrică la fel ca oricare alta și că AI este viitorul.