Summitul B9 și al aliaților nordici, găzduit miercuri la Palatul Cotroceni, s-a încheiat cu adoptarea unei declarații comune ferme privind securitatea Flancului Estic și Nordic al NATO. Reuniunea, desfășurată la București înaintea viitorului summit NATO de la Ankara, a adus la aceeași masă statele Formatului București 9 și cei cinci aliați nordici ai Alianței: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.

Documentul final reafirmă că Federația Rusă rămâne „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa securității euro-atlantice. Liderii prezenți au cerut întărirea capacităților de apărare și descurajare ale NATO, cu accent pe apărarea aeriană și antirachetă, mobilitatea militară, infrastructura critică și dezvoltarea industriei de apărare.

Declarația comună a fost susținută de statele participante, cu excepția Ungariei, care nu a semnat documentul și a invocat o „abținere constructivă”. Poziția Budapestei a vizat în special formulările referitoare la Ucraina și la sprijinul pe termen lung pentru aceasta.

Unul dintre conceptele centrale discutate la București a fost „NATO 3.0”, descris de liderii prezenți ca o etapă în care Alianța revine la rolul său fundamental de apărare colectivă, dar într-un context nou: cu o Europă mai puternică în interiorul NATO, cu investiții mai mari în apărare și cu o bază industrială militară capabilă să susțină nevoile actuale de securitate.

Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că statele din B9 și din regiunea nordică au o amenințare comună: Rusia. Acesta a arătat că declarația adoptată la București transmite explicit că Rusia reprezintă o amenințare pentru țările din regiune și că summitul B9 reprezintă o etapă de pregătire pentru reuniunea NATO de la Ankara.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a vorbit despre nevoia de a consolida apărarea colectivă și de a asigura resursele necesare pentru planurile Alianței. El a insistat asupra importanței investițiilor în industria de apărare, dar și asupra menținerii legăturii transatlantice, subliniind că Statele Unite rămân esențiale pentru securitatea NATO.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a pledat pentru continuitate în sprijinul acordat Ucrainei și pentru o prezență militară aliată consolidată în regiune. Liderii au atras atenția și asupra amenințărilor hibride tot mai frecvente, de la atacuri cibernetice și sabotaj până la încălcări ale spațiului aerian prin drone.

În cadrul summitului, aliații au discutat și despre creșterea cheltuielilor pentru apărare. Declarația comună menționează angajamentul de a avansa către un nivel de 5% din PIB pentru apărare și securitate, în linie cu nevoia de a adapta capabilitățile NATO la noul context strategic. Printre prioritățile menționate se numără dezvoltarea infrastructurii militare, consolidarea lanțurilor de aprovizionare, achizițiile multinaționale și extinderea sistemelor logistice, inclusiv a infrastructurii de combustibil către Flancul Estic.

La reuniune a participat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a cerut capabilități europene de apărare mai puternice și mai bine coordonate. Liderii B9 și aliații nordici au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, pentru o pace justă și durabilă, precum și necesitatea menținerii presiunii asupra Rusiei pentru a opri războiul de agresiune.

Summitul de la București marchează o extindere importantă a dialogului de securitate dintre statele de pe Flancul Estic și cele din nordul Europei, într-un moment în care Alianța încearcă să își adapteze postura defensivă la amenințările generate de Rusia, războiul din Ucraina și riscurile hibride din regiune.