Alexander Stubb, președintele Finlandei, a explicat că el și Jonas Gahr Støre, premierul Norvegiei, au vorbit marți la telefon cu Vladimir Putin la cererea Ucrainei și a Statelor Unite. Potrivit lui Stubb, ideea a apărut la întâlnirea de la Oslo de săptămâna trecută (foto), iar convorbirea nu ar fi avut loc fără sprijinul și dorința Ucrainei, relatează cotidianul finlandez Ilkka-Pohjalainen. Cei doi lideri au purtat discuția din Helsinki.
O oră și jumătate despre istorie
Convorbirea, programată să dureze 30 de minute, a durat aproximativ o oră și jumătate, iar Putin a vorbit cea mai mare parte a timpului despre ceea ce Kremlinul numește cauzele profunde ale conflictului, inclusiv despre istoria slavilor din Evul Mediu, scrie Financial Times, care citează surse familiarizate cu discuția. Posibilitatea unui armistițiu imediat a fost abordată doar pe scurt. Una dintre surse a explicat că Stubb și Støre au ales să nu-l întrerupă pe Putin, pentru a vedea cât de dispus este de fapt să dialogheze cu Europa, notează publicația independentă rusă Meduza.
Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pentru politică externă, a declarat că președintele rus le-a repetat liderilor nordici invitația ca Volodimir Zelenski să vină la Moscova, unde, potrivit lui, i s-ar garanta securitatea. Ușakov a adăugat că o întâlnire la nivel de lideri ar avea sens abia după ce negociatorii vor finaliza documentele unei înțelegeri pe termen lung, relatează Kyiv Post. Kremlinul a salutat și acordul ca negocierile privind Ucraina să aibă loc la Abu Dhabi.
Zelenski apără inițiativa
Volodimir Zelenski a calificat drept pozitive eforturile celor doi lideri. El a spus că, de la summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, și alte capitale europene au avut contacte cu Rusia, la nivelul consilierilor pentru securitate națională și al serviciilor de informații, doar că nu atât de deschis ca Finlanda și Norvegia. În cazul convorbirii lui Stubb și Støre, totul a fost transparent, cu discuții prealabile, o informare completă și obiective clare, a adăugat Zelenski, potrivit publicației The Norway Post. Președintele ucrainean a mai spus că liderii nordici i-au cerut lui Putin pași concreți de dezescaladare care să protejeze sistemul energetic și infrastructura Ucrainei.
Scepticism la Copenhaga și Stockholm
Mette Frederiksen, premierul Danemarcei, s-a declarat foarte sceptică față de o inițiativă care nu a fost coordonată cu celelalte țări europene. Ea a spus că nu vede niciun semn că Rusia ar dori pacea cu Europa și a comparat convorbirea cu vizita la Moscova a lui Viktor Orbán, fostul premier al Ungariei. Ulf Kristersson, premierul Suediei, a spus că are așteptări destul de mici de la asemenea discuții directe și că acestea riscă să dividă vocea Europei, dar că orice dialog care o face pe Rusia mai dispusă să încheie pacea în condițiile Ucrainei ar fi binevenită, relatează Euronews.
Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez de Externe, a declarat pentru televiziunea publică finlandeză Yle că țările nordice au avut deja o discuție de informare despre convorbire. El a spus că lucrurile s-au petrecut deja și nu mai pot fi schimbate, că cel mai important lucru a fost faptul că liderii au vorbit la inițiativa Ucrainei și în numele ei și că țările nordice trebuie să-și coordoneze mai bine politica față de Rusia, pentru că doar Putin are de câștigat din dezbinarea lor. Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, a precizat că discuția a avut un caracter strict bilateral și că UE este implicată în negocieri.
Dezbatere și la Helsinki
În Finlanda, Timo Soini, fost ministru de Externe, l-a criticat pe Stubb pentru că a acționat singur și a pus la îndoială faptul că președintele s-a consultat cu guvernul, așa cum prevede Constituția. Tuomas Forsberg, profesor de politică internațională la Universitatea din Tampere, a apărat în schimb convorbirea. El a spus pentru Yle că ideea fusese discutată de aproximativ un an și că, după ce runda de negocieri condusă de Statele Unite i-a lăsat pe europeni fără un canal direct cu Moscova, aceștia trebuiau să-și transmită singuri mesajele, iar o consultare cu toate statele europene ar fi durat prea mult, notează Yle.