S&P Global Ratings a confirmat vineri, 2 octombrie, ratingurile suverane ale României pe termen lung și scurt, „BBB-/A-3”, în valută și în moneda națională, și a menținut perspectiva negativă. Calificativul „BBB-” este ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor; o retrogradare ar fi dus datoria României în categoria speculativă.
Ministerul Finanțelor a transmis, într-un comunicat, că evaluarea confirmă că ajustarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că decizia menține România în categoria recomandată investițiilor. „Este un rezultat important, dar nu este suficient”, a spus Nazare. Ministrul a numit drept obiective vitale încadrarea în țintele de deficit pentru 2026 și un buget credibil pentru 2027, de care, potrivit lui, vor depinde evaluările agențiilor din primul trimestru al anului viitor.
Nazare a mai spus că, dacă disciplina în execuția bugetară se păstrează în 2027, iar politica fiscală rămâne prudentă în 2028, perspectiva ratingului poate reveni la stabilă.
Fitch, la sfârșitul lui iulie, și Moody’s, în august, au menținut și ele ratingurile României și perspectiva negativă.
De ce a păstrat S&P ratingul
Agenția își întemeiază decizia pe scenariul ca România să formeze un guvern care să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028. Potrivit S&P, consolidarea fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, deși coaliția de guvernare s-a destrămat în mai, iar mai mulți candidați la funcția de prim-ministru nu au obținut votul Parlamentului.
Parlamentul a adoptat în vară legislația care a deblocat cea mai mare parte a banilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Absorbția depășește 90% la granturi și 95% la împrumuturi, iar bugetul de investiții publice ajunge la 8,5% din PIB, nivel pe care agenția îl numește excepțional de ridicat. S&P estimează intrări de fonduri europene de aproximativ 3,5% din PIB în 2026.
Potrivit agenției, România pierde 750 de milioane de euro din granturile mecanismului, fiindcă nu a adoptat o lege unitară a salarizării în sectorul public.
Ce ar putea duce la retrogradare
S&P spune că ar putea reduce ratingul dacă formarea prelungită a guvernului ar împiedica reducerea deficitului bugetar în 2027 și 2028. Agenția avertizează că, fără o traiectorie fiscală credibilă, ar putea scădea și încrederea investitorilor, ar putea crește costurile de finanțare și ar putea spori presiunile asupra balanței de plăți.
Al doilea motiv de retrogradare indicat de agenție ar fi intensificarea presiunilor externe, de pildă perturbări pe piața energiei care să ridice așteptările de inflație pe termen mediu și să slăbească totodată creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele bugetare.
Ce ar readuce perspectiva la stabilă
Perspectiva ar putea deveni stabilă dacă deficitul bugetar și cel extern ar scădea, astfel încât finanțele publice și balanța de plăți să nu se mai deterioreze. Agenția leagă acest scenariu de un plan de politici credibil pe termen mediu, sprijinit eventual de un consens politic larg, și de o revenire a creșterii economice.
Prognozele agenției pentru deficit, datorie și inflație
S&P estimează un deficit bugetar de 6,25% din PIB în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024, apoi 5,8% în 2027 și 5% în 2028. Datoria publică netă ar urma să crească de la 52% din PIB la sfârșitul lui 2025 la 60% în 2027. Randamentul titlurilor de stat pe zece ani este de aproximativ 7,4%, iar cheltuielile cu dobânzile ar urma să ajungă la 3,2% din PIB în 2026.
Pentru economie, agenția prognozează o scădere de 0,5% în 2026 și o creștere de 2,25% în 2027. Deficitul de cont curent ar fi de 7,5% din PIB în 2026 și de 7% în 2027. Inflația armonizată ar avea o medie de 8,3% anul acesta, ceea ce, potrivit agenției, împiedică Banca Națională să relaxeze politica monetară pe termen scurt; revenirea în intervalul-țintă este așteptată în 2028.
Agenția mai menționează zăcământul Neptun Deep, programat să intre în exploatare în primul trimestru din 2027, despre care spune că va susține exporturile României.
Blocajul politic în evaluarea agenției
S&P amintește că nu s-a format niciun guvern după căderea guvernului Bolojan, în mai, și că președintele Nicușor Dan a respins cererile de alegeri anticipate. Agenția consideră alegerile anticipate puțin probabile și scrie că, potrivit sondajelor, doar AUR, care are aproximativ 20% din locurile din Parlament și aproape 40% în sondaje, ar câștiga semnificativ dintr-un asemenea scrutin.
S&P vede un risc și în lipsa unor reguli clare pentru creșterile salariale din sectorul public, înaintea alegerilor din 2028. Potrivit agenției, deficitele României au crescut istoric cu aproximativ 1,3% din PIB în anii electorali.
