Cine sunt oamenii care l-au învins pe Aleksandar Vučić

Aleksandar Vučić a fost învins duminică de o mișcare care a refuzat de la început să aibă un lider. Potrivit proiecțiilor, Lista Studenților a obținut aproximativ 52% din voturi și circa 138 din cele 250 de mandate, așa cum a relatat turturica.ro. Lista nu are însă un candidat desemnat pentru funcția de premier și nu se știe încă cine va conduce noul guvern, scrie BBC. Victoria se datorează adunărilor studențești, profesorilor, medicilor și artiștilor, dar și partidelor de opoziție care au acceptat să se retragă din cursă.

Adunările studențești, adevăratul centru de putere

Mișcarea studenților care au blocat facultățile a apărut după 1 noiembrie 2024, când copertina gării din Novi Sad s-a prăbușit și a ucis 16 oameni. Protestele săptămânale au atras apoi fermieri, actori și judecători, iar în martie 2025 la Belgrad a avut loc cea mai mare manifestație antiguvernamentală din istoria Serbiei, amintește BBC. Studenții au decis prin vot direct, în adunări generale deschise tuturor, fără purtători de cuvânt și fără lideri.

Aceleași adunări au ales candidații. Potrivit unei analize publicate de The Loop, revista Consorțiului European pentru Cercetare Politică, fiecare oraș universitar a votat separat, iar locurile pe listă au fost împărțite proporțional cu numărul de studenți. Pe listă nu se află niciun student, notează BBC: regulile au interzis candidatura celor înscriși la facultate în anul universitar 2024–2025 sau care își suspendaseră studiile. Au fost excluși, de asemenea, foștii membri ai celor 20 de partide din coaliția de guvernare și foștii conducători ai partidelor de opoziție din Parlament. În septembrie, adunările au eliminat 38 de candidați și supleanți. Unul dintre ei a fost Vladan Đokić (foto), rectorul Universității din Belgrad, respins de 43 din cele 85 de adunări.

Profesorii care au ieșit în stradă

Đokić rămâne totuși una dintre figurile centrale ale mișcării. Rectorul celei mai mari universități din țară a mărșăluit alături de studenți la proteste, iar numele lui este vehiculat de analiștii sârbi pentru alegerile prezidențiale care trebuie organizate până la 25 decembrie, după demisia lui Vučić din funcția de președinte.

Lista este condusă de Ilija Srdanović, cardiolog și profesor la Facultatea de Medicină din Novi Sad, care a fost citat la poliție în martie 2025, după un discurs în sprijinul studenților, potrivit publicației Serbian Monitor. În campanie, presa proguvernamentală l-a atacat inclusiv cu imagini manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale. BBC notează însă că Srdanović nu este văzut drept viitor premier. Printre fondatorii listei se numără chimistul Radomir Saičić, membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte, care a anunțat duminică victoria la sediul studenților, și Mirjana Nikolić, rectora Universității de Arte din Belgrad.

Fețele cunoscute de pe listă

Studenții au pus pe listă și nume cunoscute publicului larg, majoritatea fără niciun trecut politic. Fostul baschetbalist Dejan Bodiroga, președintele Euroligii, care i-a apărat pe studenți la mitingul din piața Slavija din 2025, actorul Tihomir Stanić și cântărețul de operă Nikola Mikić sunt considerați deja aleși, potrivit BBC. Pe listă se află și sociologul Jovo Bakić, unul dintre cei mai duri critici ai guvernului, avocata Sarah El Sarag, care i-a apărat pe protestatari în instanță, și fermierul Zlatko Kokanović, chipul campaniei împotriva proiectului de exploatare a litiului al companiei Rio Tinto din valea Jadar, scrie Serbian Monitor.

La victorie au contribuit și partidele de opoziție care s-au retras din cursă pentru a susține lista studenților, la îndemnul unei rețele de universitari: Partidul Democrat, Frontul Verde-Stânga, Mișcarea Cetățenilor Liberi, ProGlas și alte formațiuni mai mici. Alte partide, între care coaliția Serbia Europeană a lui Dragan Đilas, au candidat separat.

Un fost guvernator, posibil premier

Cel mai des menționat pentru funcția de premier este Dejan Šoškić, profesor de economie la Universitatea din Belgrad și fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei între 2010 și 2012, care a demisionat atunci în semn de protest față de modificările legislative care, în opinia lui, afectau independența băncii centrale. Šoškić, aflat pe locul 27 pe listă, a prezentat în campanie un program de reforme economice și a fost ținta atacurilor presei proguvernamentale, notează BBC.

Noul guvern va trebui să pună în aplicare programul în 11 puncte al studenților, care prevede o poliție specială împotriva corupției, înlăturarea funcționarilor implicați în represiune sau legați de crima organizată, reforma presei și încheierea numirilor politice în companiile de stat. Analiștii se așteaptă la o epurare a apropiaților lui Vučić din poliție, din serviciile de securitate și din ministere, relatează agenția Reuters, citată de ABC News.

Fără sancțiuni împotriva Rusiei

Cea mai mare necunoscută rămâne politica externă, spune Igor Bandović, directorul Centrului pentru Politici de Securitate de la Belgrad, citat de Al Jazeera. Lista a propus un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană în primele șase luni de guvernare, dar nu s-a angajat să schimbe relația cu Rusia.

Pe 30 septembrie, studenții au publicat pe rețeaua X un program privind politica externă și sancțiunile, în care au anunțat că Serbia își va păstra poziția de principiu de a nu impune măsuri restrictive Federației Ruse. Ei au argumentat că sancțiunile, indiferent împotriva cui sunt îndreptate, țin de poziționarea politică și nu sunt o soluție pentru conflicte sau pentru problemele de securitate. Au invocat și experiența Serbiei, a cărei populație a suferit direct de pe urma sancțiunilor, relatează cotidianul polonez Rzeczpospolita, care preia informații de la agenția PAP. Publicația face legătura cu sancțiunile impuse în anii 1990 Republicii Federale Iugoslavia, condusă atunci de Slobodan Milošević.

Mesajul a fost un răspuns la un clip de campanie difuzat de Vučić cu o zi înainte, în care acesta, în rolul unui chelner, promitea că Serbia nu va impune sancțiuni Rusiei și nu va renunța la Kosovo. Tabăra lui Vučić a acuzat opoziția în campanie că, ajunsă la putere, ar sancționa Moscova. Ana Brnabić, președinta Parlamentului, a reacționat spunând că studenții subestimează inteligența cetățenilor, potrivit agenției Tanjug.

Kremlinul și-a arătat însă preferința pentru Vučić. Vladimir Putin a lăudat pe 2 octombrie, la forumul clubului de discuții Valdai, refuzul Serbiei de a adopta sancțiuni și și-a exprimat speranța că Vučić va deveni premier, potrivit Observatorului European al Mediei Digitale. Vučić a spus atunci că declarația arată sprijinul lui Putin pentru politica echilibrată a Serbiei. Moscova a prezentat protestele studenților drept o revoluție colorată susținută de Occident, notează Al Jazeera.

Viitorul guvern de la Belgrad va trebui să țină cont în același timp de Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al Serbiei, de Rusia, aliatul tradițional și principalul furnizor de gaze, și de China, unul dintre marii investitori din țară, relatează agenția Reuters, citată de ABC News. Nerezolvată este și situația companiei petroliere NIS, controlată de grupul rus Gazprom Neft și aflată sub sancțiuni americane: grupul ungar MOL a convenit să cumpere participația rusă, dar tranzacția așteaptă aprobarea Trezoreriei SUA, potrivit Rio Times.

Lista lui Vučić, Serbia Unită, ar urma să aibă aproximativ 105 mandate în noul Parlament, iar el a promis că tabăra lui va rămâne unită în opoziție.