Zvonurile din ultima săptămână sună ca începutul unui thriller, scrie The Economist: o tânără care lucra la institutul anticiumă din Irkutsk ar fi spart o eprubetă cu bacilul ciumei și ar fi murit în 48 de ore. Revista admite că s-ar putea să nu fi existat nicio scurgere din laborator, dar consideră de înțeles atenția îngrijorată cu care urmărește lumea cazul.
Câteva fapte nu sunt contestate. Daria Șipilova, cercetătoare de 28 de ani la institut, a murit pe 2 octombrie la spitalul raional din Șelehov, un oraș de lângă Irkutsk. Aproape 200 de persoane cu care intrase în contact au fost puse sub observație medicală, ceea ce arată, potrivit publicației, că autoritățile iau în calcul o boală infecțioasă.
Autoritățile ruse vorbesc despre o pneumonie de cauză necunoscută
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a precizat că nicio cauză a decesului nu a fost confirmată oficial. Rospotrebnadzor, autoritatea federală rusă de supraveghere sanitară, susține că nu a găsit în probele biologice ale tinerei microorganisme legate de activitatea ei profesională și că moartea s-a produs din cauza unei pneumonii de etiologie necunoscută. Șefa Rospotrebnadzor, Anna Popova, a participat la ședința comisiei regionale convocate pe acest subiect, potrivit Meduza.
În afară de confirmarea decesului, oficialii ruși au dat puține informații, deși aplică de urgență măsuri de control în regiune, notează The Economist. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat luni, 5 octombrie, că Washingtonul urmărește îndeaproape situația. Inevitabil, unii s-au întrebat dacă incidentul are legătură cu programul rusesc de arme biologice, despre care serviciile de informații occidentale spun că este încă activ.
Forma pulmonară a bolii se transmite prin picături respiratorii
Bacteria Yersinia pestis, numită generic ciumă, are două forme. În fiecare an apar în mod natural mii de cazuri de ciumă bubonică, după contactul oamenilor cu animale sălbatice precum rozătoarele. Ciuma bubonică se tratează cu antibiotice dacă e depistată devreme. Netratată, poate deveni ciumă pulmonară, care se transmite prin picături respiratorii, se tratează mai greu și are o mortalitate mai mare. Agentul patogen se studiază și din motive legitime: pentru a înțelege cum produce boala și pentru a dezvolta vaccinuri și tratamente.
Filippa Lentzos, specialistă în biosecuritate la King’s College London, spune însă că lipsa de transparență din jurul incidentului este îngrijorătoare. Ciuma face parte dintr-un grup de agenți patogeni care se transmit ușor și au o mortalitate ridicată, alături de antrax, variolă și febrele hemoragice virale precum Ebola. Laboratoarele de biosiguranță se înmulțesc în lume, ceea ce face accidentele mai probabile, scrie revista.
Uniunea Sovietică a ascuns ani la rând un program de arme biologice
Aceiași agenți patogeni sunt considerați printre cei mai potriviți pentru armele biologice. Ciuma poate fi dispersată sub formă de aerosoli, ca să se transmită mai ușor la oameni, și poate fi modificată genetic pentru a rezista la antibiotice. Deși a ratificat în 1975 Convenția privind armele biologice, Uniunea Sovietică a derulat în secret un amplu program de arme biologice. În 1992, Boris Elțîn, pe atunci președintele Rusiei, a recunoscut existența programului și a acceptat să-l desființeze.
În ultimii ani însă, Rusia ține sub secret activitatea unităților sale militare de cercetare biologică. Imaginile din satelit arată că un astfel de complex de lângă Moscova s-a extins considerabil după invadarea Ucrainei, în 2022. Un raport al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea tratatelor a conchis în 2023 că Rusia menține un program ofensiv de arme biologice.
Pe baza informațiilor neoficiale disponibile, OMS consideră scăzut riscul pentru populația generală. Potrivit revistei, nimic nu indică o legătură între institutul din Irkutsk și armele biologice, iar Rusia susține că unitățile ei militare fac doar cercetare defensivă. The Economist amintește însă că Moscova spunea același lucru despre cercetările ei chimice înainte de tentativa de asasinare a lui Serghei Skripal, fost ofițer de informații rus stabilit în Marea Britanie, otrăvit în 2018 cu un agent neurotoxic de uz militar. Concluzia revistei: zvonurile despre o scurgere din laborator s-ar putea să nu aibă temei, dar, cu atât de puțină transparență, e greu ca Rusia să fie crezută pe cuvânt.