Rusia ar vrea ca NATO să se angajeze că nu va mai staționa trupe în statele care au intrat în alianță după 1997, printre care se află și România. În schimb, Moscova și-ar reduce prezența militară din regiunea Kaliningrad și din Belarus, scrie agenția Bloomberg, care citează surse familiarizate cu discuțiile.
România a intrat în NATO în 2004. După 1997 au aderat 16 dintre cei 32 de membri ai alianței: Polonia, Cehia și Ungaria în 1999, România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia și cele trei state baltice în 2004, apoi Albania, Croația, Muntenegru, Macedonia de Nord, Finlanda și Suedia.
Condițiile rusești
O cerere asemănătoare apare într-un document rusesc nesemnat, datat 10 noiembrie și prezentat la discuțiile dintre SUA, Ucraina și Rusia de la Abu Dhabi, scrie Novaya Gazeta Europe. Potrivit The New York Times, care are o copie a documentului, citat de Kyiv Post, Rusia cere ca NATO să își retragă forțele de pe flancul estic la pozițiile din 1997, să renunțe la noi extinderi și la orice activitate militară în Ucraina, în Europa de Est, în Caucazul de Sud și în Asia Centrală. De asemenea, Moscova vrea oprirea completă a ajutorului militar pentru Ucraina și ca Franța și Marea Britanie să nu își folosească armele nucleare pentru a-i apăra pe ceilalți europeni. Rusia ar accepta intrarea Ucrainei în UE doar dacă aceasta rămâne în afara politicii comune de apărare.
Cererile seamănă cu cele trimise de Moscova în decembrie 2021, pe care NATO le-a respins în ianuarie 2022, cu o lună înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, notează publicația. Ea amintește că Actul fondator NATO–Rusia, acordul semnat de cele două părți în 1997, nu interzicea trupele aliate în noile state membre, ci doar staționarea permanentă de noi forțe de luptă importante, în condițiile de securitate de atunci.
Ce discută americanii
Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii președintelui Donald Trump, s-au întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin și le-au spus rușilor că situația s-a schimbat față de decembrie 2021, scrie Kyiv Post. La Abu Dhabi, negociatorii americani au întrebat Kievul dacă ar renunța la Donbas în schimbul aderării la NATO, a confirmat Volodimir Zelenski. Autoritățile ucrainene spun că teritoriul nu poate fi cedat, iar Zelenski a declarat că ar consulta societatea ucraineană dacă statele occidentale ar confirma garanțiile de securitate, potrivit The Primary.
Potrivit Bloomberg, administrația Trump vrea progrese vizibile înainte de ianuarie, când noua majoritate democrată preia controlul Congresului. Joi, emisarii americani urmează să discute la Berlin cu oficiali ucraineni și europeni despre garanțiile de securitate pentru Ucraina de după război.
Reacțiile aliaților
La summitul UE din 13 noiembrie, mai mulți lideri europeni au spus că un asemenea schimb nu se va face niciodată, scrie Bloomberg, citat de publicația ucraineană LIGA.net. Kęstutis Budrys, ministrul lituanian de externe, a spus că flancul estic al NATO nu se negociază și că Rusia nu trebuie să aibă drept de veto asupra oricărei decizii. Donald Tusk, premierul Poloniei, avertizase pe 12 noiembrie că acceptarea condițiilor rusești ar fi o amenințare directă pentru securitatea țării sale, potrivit Kyiv Post. Friedrich Merz, cancelarul german, a spus că securitatea Europei nu poate fi stabilită fără europeni, notează Novaya Gazeta Europe.
Nicușor Dan, președintele României, a declarat la Dublin, pe 12 noiembrie, că apartenența României la NATO și amplasarea echipamentelor aliate nu sunt puse în discuție, iar aceasta este o condiție de la sine înțeleasă pentru statele europene și pentru NATO. „Nu e o chestiune care să privească Rusia”, a spus el, potrivit Administrației Prezidențiale. Șeful statului a adăugat că partenerii informează România despre negocieri prin Ministerul de Externe și că Rusia nu vrea, de fapt, să negocieze, așa că, în opinia lui, cel puțin în această iarnă nu se va ajunge la niciun rezultat.
