România a transmis Comisiei Europene cererea de plată numărul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,84 miliarde de euro, a anunțat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Este penultima cerere de plată din programul care alocă României 21,41 miliarde de euro — aproximativ 13,57 miliarde sub formă de granturi nerambursabile, restul de circa 7,8 miliarde fiind împrumuturi în condiții avantajoase.
Cererea acoperă 75 de jaloane și ținte asumate de România: 21 de reforme și 54 de investiții, din domenii care merg de la digitalizarea administrației și reforma companiilor de stat până la proiecte de infrastructură. După aprobarea ei, gradul de absorbție pe componenta de granturi ar urma să urce de la aproximativ 66% la aproximativ 78%, ceea ce ar duce sumele nerambursabile atrase de România la circa 10,6 miliarde de euro — un plus de aproximativ 1,6 miliarde față de nivelul actual.
Plata efectivă nu este imediată. Comisia Europeană evaluează îndeplinirea fiecărui jalon în parte: regulamentul european prevede o evaluare preliminară a Comisiei de până la două luni, urmată de avizul Comitetului Economic și Financiar al UE și, la final, de plata propriu-zisă — integrală sau parțială, dacă unele ținte sunt considerate neîndeplinite. La cererile anterioare, România a trecut prin astfel de plăți parțiale, cu jaloane suspendate până la remedierea lor. Jaloanele ratate definitiv duc la reducerea proporțională a sumelor, potrivit regulilor mecanismului european. Dacă evaluarea urmează calendarul obișnuit, banii din cererea 5 ar ajunge în conturile Trezoreriei spre finalul anului.
Depunerea cererii 5 vine în ultima linie dreaptă a programului: jaloanele rămase trebuie îndeplinite până la 31 august, termenul-limită asumat la nivel european pentru PNRR, iar cererea de plată numărul 6, ultima, urmează să fie construită pe acest pachet final de reforme și investiții. PNRR finanțează proiecte în transporturi, energie, sănătate, educație și digitalizare, cu fonduri care pot fi cheltuite până la finalul lui 2026. România are una dintre cele mai mari alocări din Mecanismul de Redresare și Reziliență, programul construit de Uniunea Europeană după pandemie pentru relansarea economiilor statelor membre.
Pîslaru a vorbit și despre legea salarizării în sectorul public, unul dintre angajamentele-cheie aflate în discuție în această perioadă. „Planul este să trimitem în weekend ansamblul de amendamente către Administrația Prezidențială, care să servească ca proiect cap-coadă pentru următoarea discuție a liderilor politici”, a declarat ministrul. Potrivit acestuia, o ședință extraordinară a Parlamentului ar putea avea loc în 25-26 august, calendar care nu a fost însă confirmat oficial de conducerea celor două Camere.
Ministerul Muncii a transmis deja Administrației Prezidențiale forma revizuită a amendamentelor la legea salarizării, cu modificări care vizează sănătatea, educația și salariile demnitarilor, înainte de termenul de 31 august. Pîslaru a susținut că există o aliniere instituțională cu ministerele Educației și Sănătății și că dialogul cu sindicatele a fost deblocat, exprimându-și încrederea că legea poate fi adoptată și promulgată în timp util pentru termenul asumat în PNRR.