Ultima fabrică de penicilină complet integrată din Europa, aflată la Kundl, la poalele Alpilor austrieci, are un viitor incert din cauza concurenței chinezești, scrie Reuters. China produce aceleași antibiotice și aceleași ingrediente ca fabrica Sandoz din Kundl și le vinde pe piața europeană mult mai ieftin. Prețurile în scădere sunt un câștig pentru sistemele publice de sănătate din Europa, atente la costuri, dar o amenințare existențială pentru Kundl, singurul loc din Europa unde penicilina este produsă de la un capăt la altul, inclusiv ingredientele active esențiale.
După ce mai mulți producători și-au închis fabricile sau și-au mutat producția în China, uzina austriacă a ajuns în centrul unei dezbateri tot mai ample despre autosuficiența Occidentului. La doar trei ani după o extindere de 200 de milioane de euro, din care 50 de milioane au fost bani publici, Sandoz i-a cerut Comisiei Europene să deschidă o anchetă antidumping care ar putea duce la taxe vamale împotriva Chinei. Dacă fabrica și-ar închide porțile, Europa ar deveni complet dependentă de China, le-a spus jurnaliștilor Reuters directoarea fabricii, Stephanie Jedner.
China asigură 86% din importurile de penicilină ale UE
Alexander Fleming a descoperit penicilina la Londra, în 1928, iar această clasă de antibiotice rămâne principala armă împotriva infecțiilor care pun viața în pericol. Astăzi, China domină producția ingredientelor pentru cele aproximativ 1,5 miliarde de doze zilnice administrate în fiecare an în Europa. Potrivit datelor Eurostat, ponderea Chinei în importurile UE de peniciline și derivate ale acestora, în cea mai mare parte sub formă de ingrediente farmaceutice active, aproape s-a dublat, de la 44% în 2019 la 86% anul trecut. Creșterea a coincis cu strategia industrială Made in China 2025, un plan pe zece ani prin care Beijingul a urmărit să urce în lanțul valoric al producției mondiale. În schimb, exporturile europene de astfel de produse reprezintă astăzi abia o cincime din nivelul record de la începutul anilor 2000.
Este doar un exemplu al felului în care China a trecut de la textile și fabrici de asamblare la industrii avansate și la sectoare tradițional europene, de la medicamente până la mașini-unelte. Deficitul comercial al UE în relația cu China a ajuns în 2025 la aproximativ un miliard de euro pe zi, dublu față de 2020, iar decidenții europeni caută în grabă noi măsuri pentru a proteja companiile și locurile de muncă.
Într-un document trimis la începutul acestui an parlamentarilor britanici, Sandoz a explicat că fabrica de la Kundl nu poate continua să aprovizioneze Europa în condiții sustenabile din punct de vedere comercial dacă guvernele nu plătesc mai mult pentru penicilină. Compania a susținut că dominația Beijingului asupra lanțului de aprovizionare cu penicilină creează un risc strategic asemănător controlului pe care China îl are asupra mineralelor critice și că furnizarea de antibiotice ar putea deveni un instrument de constrângere economică sau de război hibrid, mai ales în perioadele de tensiune diplomatică.
Medicamentele, armă în războaiele comerciale
China și-a construit ani la rândul reputația de furnizor de încredere de medicamente esențiale și are un rol tot mai mare și în industria farmaceutică de vârf. Potrivit Sandoz, până la 90% din ingredientele active pentru antibiotice sunt produse acum în afara Europei, mai ales în China sau în India, cu substanțe chimice chinezești. Tim Rühlig, analist pentru China la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, a spus că situația ar trebui să îngrijoreze, pentru că puterea de piață îi oferă Chinei pârghii prin care își poate apăra interesele strategice.
Folosirea acestor pârghii ar putea afecta reputația Chinei, iar, spre deosebire de monopolul aproape total asupra rafinării pământurilor rare, politica oficială chineză nu tratează piața antibioticelor ca pe o chestiune de securitate națională. Cu toate acestea, în timpul pandemiei de COVID-19, economistul chinez Daokui Li, fost membru al comitetului de politică monetară al băncii centrale a Chinei, a speriat Occidentul când a sugerat că livrările de ingrediente farmaceutice active ar trebui folosite în disputele comerciale. Un oficial american aflat în China, care a vorbit sub protecția anonimatului, susține că interlocutorii chinezi au sugerat în mai multe întâlniri că Beijingul ar putea opri exporturile de ingrediente active pentru unele medicamente, ca represalii într-un conflict comercial.
Ministerul chinez de Externe a răspuns întrebărilor Reuters că neînțelegerile economice și comerciale cu UE pot fi rezolvate prin dialog și consultări și că Beijingul se opune tuturor formelor de protecționism comercial. Departamentul de Stat al SUA nu a comentat pe moment.
Pentru decidenții europeni, declinul acestei industrii strategice lasă Uniunea vulnerabilă la restricții de aprovizionare în timpul pandemiilor sau al conflictelor, a explicat Bostjan Ceh, director de dezvoltare al Labena, o firmă slovenă de cercetare și dezvoltare farmaceutică. În opinia sa, situația ar afecta grav capacitatea Europei de a face față unei crize sanitare. Anna Mihaylova, expertă în politici publice la Universitatea de Medicină din Plovdiv, a spus că abia după pandemia de COVID-19, când Europa și-a dat seama cât de dependentă este de produsele medicale asiatice, decidenții au început să trateze producția de medicamente ca pe o chestiune strategică.
Semnalul de alarmă a sunat în 2022, când, pe fondul unui val de infecții respiratorii de după pandemie, Europa a rămas aproape fără amoxicilină, tipul de penicilină produs la Kundl. Un an mai târziu, invocând lipsurile repetate, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de stat austriac de 28,8 milioane de euro pentru extinderea fabricii, care i-a crescut capacitatea de producție cu 20%.
Energia scumpă, un alt dezavantaj
Cecile Stolz, șefa unității de producție Sandoz de la Kundl, le-a arătat jurnaliștilor, într-o fiolă, cum este cultivat mucegaiul verde din care se obține compusul despre care Fleming a descoperit că distruge bacteriile periculoase. Descoperirea i-a adus lui Fleming premiul Nobel, iar ani de zile după aceea China a depins în mare măsură de Europa pentru producția de penicilină și de alte medicamente generice. Potrivit lui Rühlig, investițiile industriale ale Beijingului au inversat rolurile. Noua dominație a Chinei se explică și prin reglementările de mediu mai puțin stricte, costurile cu forța de muncă mult mai mici, subvențiile de stat și investițiile companiilor farmaceutice occidentale care au căutat să-și reducă costurile.
În fabrica de la Kundl, unde lucrează peste 2.000 de oameni, echipa lui Stolz fermentează substanțe nutritive în cuve metalice pentru a obține penicilina. Procesul consumă multă energie, ceea ce îi face pe producătorii europeni și mai puțin competitivi. Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, în 2025 prețurile energiei electrice pentru industriile energointensive din UE au fost în medie cu aproape 50% mai mari decât în China. Jedner a spus că fabrica consumă la fel de multă energie ca Innsbruck, un oraș cu peste 130.000 de locuitori, și că, în timp ce energia se scumpește, prețurile penicilinei în Europa au stagnat sau au scăzut.
Sandoz cere taxe vamale pentru antibioticele chinezești
Sandoz spune că nu își poate crește prețurile din cauza concurenței și a modului în care statele europene cumpără medicamente, pe criteriul celui mai mic preț, fără să urmărească diversificarea surselor de aprovizionare. Compania acuză China că inundă piața cu ingrediente active ieftine și a depus în primăvară o plângere la Comisia Europeană. Cazul urmărește să demonstreze că ingredientele chinezești pentru amoxicilină sunt vândute în Europa sub costul de producție, cu ajutorul subvențiilor.
Experți în comerț, oficiali europeni și specialiști în China le-au spus jurnaliștilor Reuters că este de așteptat ca, în curând, Comisia Europeană să deschidă ancheta antidumping, deși momentul rămâne incert din cauza numărului mare de plângeri aflate în lucru. Ei estimează că UE va impune probabil taxe vamale, în contextul în care Uniunea își înăsprește în general atitudinea față de China. Dintre cele 23 de anchete antidumping și antisubvenții aflate în desfășurare la nivelul UE, toate cu excepția a trei vizează China, singură sau alături de alte țări. Comisia a refuzat să comenteze.
Există însă și alte variante. Comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a anunțat recent un acord cu Beijingul prin care China își reduce exporturile de vehicule hibride în locul unor taxe vamale, pentru a salva producătorii europeni de automobile. Beijingul susține public că subvențiile sale respectă regulile Organizației Mondiale a Comerțului și acuză alte state de protecționism care afectează lanțurile globale de aprovizionare.
Directorul general al Sandoz, Richard Saynor, a spus pentru Reuters că, pentru a fi sustenabile, medicamentele care salvează vieți nu pot avea prețuri mai mici decât dulciurile. El a declarat că îl supără faptul că Sandoz vinde o cutie de antibiotice mai ieftin decât un pachet de bomboane Ricola în Elveția sau un baton Mars în Marea Britanie și că aceste lucruri sunt luate ca de la sine înțelese până în ziua în care dispar.
