Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonatorul echipei care pregătește în partid reforma administrativă, s-a pronunțat luni împotriva referendumurilor locale pentru comasarea comunelor, cerute de AUR. Într-un interviu TV, Benea a spus că mii de asemenea consultări ar costa mult și ar întârzia reforma.
„Haideți să ne imaginăm câteva mii de referendumuri în România, ce ar presupune acestea, ca și cheltuieli, ca și atmosferă în societate”, a spus Benea, care consideră că referendumul ar compromite reorganizarea administrativ-teritorială. Întrebat cum vor vota la alegerile locale din 2028 locuitorii localităților comasate, europarlamentarul a răspuns că nu poate anticipa, pentru că reforma e abia la început și dezbaterile tocmai au pornit.
Benea a criticat și pozițiile UDMR, pe care le-a numit abrupte. Dacă PSD ar trebui să ceară voie de la UDMR ca să facă reforma administrației, AUR ar ajunge la 60%, a spus el.
La sfârșitul lui octombrie, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a cerut ca Guvernul condus de Luca Niculescu să își asume răspunderea în Parlament pentru reforma administrativă până în martie 2027. Când Guvernul își asumă răspunderea, legea este adoptată fără dezbatere. Opoziția poate răspunde cu o moțiune de cenzură, iar dacă moțiunea trece, Guvernul cade. Alexandru Stoica, ministrul propus atunci pentru Dezvoltare, spusese că legea actuală cere referendumuri locale pentru comasarea voluntară. Grindeanu a spus însă că, în cele din urmă, comasarea localităților mici nu va fi voluntară.
Grindeanu ar fi exclus excepțiile regionale
Subiectul a ajuns luni și la ședința conducerii PSD (Biroul Permanent). Potrivit unor surse din partid, Grindeanu le-ar fi spus colegilor că reforma se aplică în toată țara, nu doar în localitățile locuite majoritar de români, și că nicio zonă nu poate fi tratată ca un caz special. Drepturile minorităților trebuie respectate, dar regulile trebuie să fie aceleași în Olt, Botoșani, Harghita și Covasna, ar fi spus liderul PSD.
Cei care se opun pot depune o moțiune de cenzură, iar pentru Guvern ar fi o onoare să cadă pentru că unii nu au vrut să facă cea mai importantă reformă din istoria României, ar mai fi spus Grindeanu, potrivit acelorași surse. El ar fi criticat și reforma făcută de Ilie Bolojan pe când era premier, pe care ar fi numit-o o butaforie.
Planul lui Neacșu pentru administrație și companiile de stat
La aceeași ședință a conducerii PSD, Marian Neacșu, vicepremier, a explicat cum vrea Guvernul să reorganizeze aparatul de stat și firmele publice. Instituțiile din județe ale ministerelor și ale altor autorități centrale și-ar pierde departamentele proprii de contabilitate, audit, logistică și juridic, care ar fi reunite într-un centru bugetar comun pentru tot județul. Neacșu vrea și mai puține controale, prin unirea unor organisme care verifică aceleași lucruri. Ca exemplu, el i-a dat pe inspectorii sanitar-veterinari, pe cei de la Protecția Consumatorului și pe cei de la Inspecția Sanitară, care controlează cu toții restaurantele și celelalte localuri.
Companiile de stat profitabile ar putea primi sprijin fără ca acesta să fie considerat ajutor de stat, iar cele listate la bursă ar fi scutite de unele măsuri. Cele care nu îndeplinesc criteriile de eficiență ar putea fi restructurate sau desființate. Întrebat la conferința de presă de după ședință dacă ar fi vorba de aproximativ 100 de companii, Neacșu nu a confirmat cifra și a spus că ar putea fi mai multe sau mai puține. Vicepremierul nu a spus ce instituții ar putea fi unite sau închise.
Potrivit calendarului prezentat de Neacșu, un comitet format din reprezentanți ai mai multor ministere ar urma să fie înființat pe 20 noiembrie, iar proiectul de lege ar trebui să ajungă în Guvern și în Parlament pe 1 martie 2027, tot prin asumarea răspunderii. Pentru angajații disponibilizați, Executivul ia în calcul măsuri de protecție socială, cum ar fi recalificarea și sprijinul pentru un nou loc de muncă, prin programe ale Ministerului Muncii, a spus vicepremierul. Despre cei aduși pe criterii politice, Neacșu a răspuns scurt: „Clientela de partid își va căuta de muncă”.
Ce cer UDMR și AUR
„Dacă o reformă nu simplifică procedurile administrative și atacă drepturile comunităților maghiare, atunci este o reformă proastă! Ne vom opune prin toate mijloacele”, a scris pe Facebook Kelemen Hunor, președintele UDMR.
Gheorghe Piperea, europarlamentar AUR, cere ca cetățenii să fie consultați înainte de orice schimbare a hărții administrative, invocând Codul administrativ. El propune referendumuri locale înainte de comasarea comunelor sau a județelor și înainte de unirea localităților din jurul marilor orașe cu municipiul de care țin.
Niculescu le promite primarilor bugetul pe 2027 înainte de Anul Nou
Tot luni, Luca Niculescu a participat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, alături de Ciprian Ciucu, Emil Boc, Lia Olguța Vasilescu și alți edili ai marilor orașe, și de Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. El a spus că Guvernul se află la începutul mandatului și vrea să afle direct de la primari ce probleme au comunitățile și ce proiecte trebuie sprijinite.
Printr-o rectificare bugetară făcută la scurt timp după instalare, Guvernul a dat 2 miliarde de lei pentru ca primăriile să își plătească datoriile, inclusiv către firmele care au făcut lucrări pentru comunități, a amintit Niculescu. Premierul a recunoscut că suma ar fi putut fi mai mare. El le-a promis primarilor reguli previzibile, un buget adoptat la timp și stabilitate fiscală.
Guvernul va pregăti un cod al finanțelor publice locale, adică o lege cu reguli clare despre banii pe care îi primesc și îi cheltuiesc primăriile. Executivul se angajează să aprobe în decembrie proiectul bugetului pe 2027, pentru ca Parlamentul să îl voteze până la sfârșitul anului, a spus premierul. El a admis că, din cauza bugetelor locale pe 2026 adoptate târziu, s-a pierdut un sezon întreg de lucrări.
Orice schimbare de taxe va fi însoțită de un studiu de impact publicat înainte de adoptare, inclusiv despre efectele asupra bugetelor locale, a promis Niculescu. Fondurile europene sunt principala sursă de bani pentru investițiile publice cât timp deficitul trebuie redus, a spus el, iar Guvernul va publica în fiecare lună cât s-a cheltuit din ele, pe fiecare program și în fiecare județ. Premierul a mai spus că cele opt regiuni de dezvoltare, care grupează mai multe județe, vor primi mai multă putere în gestionarea fondurilor europene și le-a cerut primarilor să își pregătească de pe acum proiectele pentru bugetul Uniunii Europene pe 2028–2034.
