Sindicatele elevilor din Franța au convocat pentru sâmbătă, 17 octombrie, o nouă zi națională de mobilizare, după aproape o lună de blocade ale liceelor, marșuri de stradă (foto) și ciocniri cu poliția. Mișcarea, pornită în septembrie dintr-un liceu din regiunea Parisului, a trecut între timp granițele: elevi și studenți au ieșit în stradă și în Belgia, Italia, Grecia și Austria, cu nemulțumiri asemănătoare, într-un moment în care mai multe guverne taie din cheltuieli pentru a-și reduce deficitele, relatează Axios.

Nu este vorba de o mișcare europeană coordonată, ci de proteste separate, alimentate de aceleași probleme: clase supraaglomerate, lipsa profesorilor, clădiri școlare degradate, costuri tot mai mari ale educației și ale traiului. Elevii din unele țări și-au exprimat însă solidaritatea cu cei din Franța, iar liceenii italieni au trimis chiar o delegație la Paris, scrie publicația americană.

Peste 6.800 de reținuți în Franța

Protestele au început pe 21 septembrie la liceul Saint-Exupéry din Créteil, la câteva zile după o grevă a profesorilor din 17 septembrie, și s-au extins rapid în toată țara. Liceenii se plâng de clase de 32–36 de elevi, de posturi de profesori neocupate, de școli în stare proastă, de programe încărcate și de stresul admiterii la facultate prin platforma Parcoursup, pe fondul planurilor de reducere a bugetului, explică Euronews. La 1 octombrie, mișcarea afecta peste 1.000 de licee, dintre care 222 erau blocate.

Cea mai mare zi de proteste a fost pe 6 octombrie, când, potrivit guvernului, au ieșit în stradă peste 250.000 de oameni, iar sindicatele au anunțat 450.000 de participanți. În mai multe orașe au avut loc ciocniri între tineri și forțele de ordine, relatează Al Jazeera. Bilanțul este greu: peste 6.800 de persoane au fost reținute de la începutul mișcării, dintre care 86% sunt minori, iar Inspecția Generală a Poliției Naționale (IGPN) a deschis 36 de anchete, potrivit Euronews. Cel puțin 715 polițiști și 215 adolescenți au fost răniți, iar 24 de școli au fost incendiate sau devastate.

Două cazuri au provocat indignare în toată Franța: un adolescent de 15 ani din Lens și-a pierdut o mână după ce a fost lovit de o grenadă asurzitoare, iar un tânăr de 16 ani din Tours și-a pierdut vederea la un ochi. Pe 7 octombrie, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a suspendat folosirea grenadelor asurzitoare.

Guvernul promite 3.000 de profesori suplinitori

Pe 9 octombrie, ministrul Educației, Édouard Geffray, a anunțat 3.000 de profesori suplinitori pentru aproximativ 500 de licee, măsură pe care elevii o consideră insuficientă. Premierul Sébastien Lecornu a cerut propuneri până la sfârșitul lunii octombrie, dar i-a acuzat totodată pe cei de la Franța Nesupusă (LFI), partidul lui Jean-Luc Mélenchon, că exploatează mișcarea în scop politic.

Președintele Emmanuel Macron consideră că tinerii își exprimă neliniști legitime, dar că acestea sunt folosite politic și transformate în violențe urbane, ceea ce este inacceptabil, a transmis pe 14 octombrie purtătoarea de cuvânt a guvernului, Maud Bregeon. Opinia publică pare să fie însă de partea elevilor: un sondaj publicat de Le Figaro arată că 62% dintre francezi consideră mișcarea justificată.

Peste 100 de arestări la Liège

În Belgia, epicentrul protestelor este Liège, unde elevii de liceu au ieșit în stradă începând de la 1 octombrie, în sprijinul profesorilor lor și împotriva costurilor tot mai mari ale educației. Poliția a arestat cel puțin 139 de persoane, iar pe 7 octombrie confruntările au dus la închiderea gării Liège-Guillemins, relatează Al Jazeera. Proteste au avut loc și la Charleroi, unde 21 de persoane au fost arestate pe 5 octombrie, la Mons și la Bruxelles.

Școli ocupate în Italia după modelul francez

În Italia, elevii au început să ocupe licee pe 5 octombrie la Torino, iar mișcarea s-a extins la Roma, Rimini, Lecce, Genova și Bologna, unde zeci de școli sunt acum ocupate, scrie Euronews. Liceenii italieni protestează sub sloganul Facciamo come in Francia (Să facem ca în Franța) și au organizat apeluri video cu colegii francezi. Ei cer finanțare mai bună pentru școala publică și clădiri școlare sigure și protestează și împotriva scumpirii traiului, a războiului și a rasismului. Pentru vineri, 16 octombrie, a fost convocată o grevă națională a elevilor.

Ministrul italian al Educației, Giuseppe Valditara, a criticat ocupațiile și a spus că problemele nu se rezolvă astfel și că încălcarea legii este întotdeauna un lucru negativ. El a descris totuși drept foarte pozitiv dialogul pe care l-a avut cu reprezentanții elevilor.

Proteste și în Austria, Grecia și Irlanda

În Austria, aproximativ 8.000 de studenți și angajați ai universităților au blocat pe 13 octombrie Ringul din Viena, potrivit uniunii studenților ÖH, relatează Tiroler Tageszeitung. Ei protestează împotriva unor reduceri de aproximativ 1 miliard de euro din bugetul universităților pentru 2028–2030, despre care avertizează Conferința Rectorilor (uniko). Ministra Științei, Eva-Maria Holzleitner, a spus că cererile universităților nu pot fi satisfăcute integral în contextul măsurilor de austeritate, iar bugetul trebuie stabilit prin lege până la sfârșitul lunii octombrie.

În Grecia, elevii au convocat acțiuni în școli în toată țara începând de la 8 octombrie, cu ieșiri de la ore, manifestații și posibile ocupații. În Irlanda, mii de studenți au mărșăluit la Dublin pentru taxe de școlarizare mai mici, mai mulți bani pentru universități și locuințe accesibile, iar în Germania elevi, profesori, părinți și sindicate au manifestat încă din septembrie pentru mai multe investiții în educație, potrivit Axios.

Deficitele împing guvernele la tăieri

Pe fundal se află presiunea asupra bugetelor publice. Potrivit prognozelor Comisiei Europene, Franța și Belgia au anul acesta deficite bugetare de peste 5% din PIB, iar Austria de peste 4%. Costurile de finanțare în creștere obligă guvernele să reducă cheltuielile, iar educația este unul dintre domeniile vizate, ceea ce alimentează nemulțumirea elevilor și a studenților.