Procurorii Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță de la Parchetul Curții de Apel Constanța au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis propunerea Parchetului General într-un dosar de corupție în care sunt acuzați de trafic de influență și instigare la abuz în serviciu. Apărarea a anunțat că va depune contestație, iar primele stenograme apărute în spațiul public conturează un sistem de presiuni asupra unor instituții publice și de transferuri repetate de bani.
Decizia ÎCCJ a fost pronunțată în camera de consiliu vineri, 15 mai 2026, în jurul orei 16:38. Mandatele de arestare preventivă acoperă intervalul 15 mai – 13 iunie 2026. Hotărârea nu este definitivă: ambii inculpați au la dispoziție 48 de ore pentru a depune contestație, iar avocații celor doi procurori au anunțat, imediat după pronunțare, că vor exercita această cale de atac.
Reținerea inițială, pentru 24 de ore, fusese dispusă cu o zi mai devreme, după ce cei doi magistrați au fost aduși la sediul Parchetului General pentru audieri. Acțiunea face parte dintr-un dosar mai amplu de corupție în sistemul de justiție, pe care procurorii îl construiesc de mai multe luni.
Potrivit informațiilor comunicate de anchetatori, în biroul lui Gigi Valentin Ștefan, fost șef al Parchetului Curții de Apel Constanța, ar fi fost descoperită suma de aproximativ 100.000 de euro, iar alți 30.000 de euro au fost identificați într-un autoturism aparținând magistratului. În total, valoarea sumelor cash găsite în cadrul perchezițiilor depășește 130.000 de euro, iar prejudiciul estimat în întregul dosar este de aproximativ 170.000 de euro, sumă pe care procurorii susțin că Ștefan ar fi primit-o, eșalonat, pentru intervenții în mai multe dosare aflate pe rolul instituției.
Acuzațiile formulate împotriva lui Gigi Valentin Ștefan vizează trafic de influență, în formă continuată, cu mai multe acte materiale, iar în cazul lui Teodor Niță, magistratul este suspectat de instigare la abuz în serviciu pentru o presupusă intervenție pe lângă un ofițer al Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Una dintre presupusele tranzacții ar fi presupus transferul a 60.000 de euro într-o singură zi, conform datelor consemnate în actele anchetei. Perioada vizată de fapte, potrivit unor surse din anchetă, se întinde între decembrie 2025 și mai 2026.
Documentele din dosar conturează un tipar repetitiv, surprins parțial în stenogramele intrate în spațiul public. Conversațiile arată un limbaj codificat — într-o secvență citată de presă, Ștefan i-ar fi sugerat unui interlocutor să „ia lecții de înot”, formulă interpretată de anchetatori drept o amenințare voalată. Alte fragmente descriu amenințări cu deschiderea de dosare penale împotriva unor șefi de instituții publice, atunci când aceștia ar fi refuzat să dea curs cererilor procurorilor. În unele estimări publicate de presă, valoarea cumulată a sumelor vehiculate în dosar s-ar putea apropia de jumătate de milion de euro.
Coordonarea operativă a dosarului ar reveni adjunctului procurorului general, Marius Iacob, magistrat care a anchetat anterior alte cauze de corupție de impact public. Procurorul de caz, din cadrul Secției de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a dispus, încă de joi, punerea în mișcare a acțiunii penale față de cei doi inculpați.
Apărarea susține că o parte din sumele descoperite ar avea explicații legitime și că simpla deținere a banilor nu este suficientă pentru a susține o acuzație de șpagă, formulare frecvent utilizată în spațiul public, dar care nu este reflectată ad litteram în actul de inculpare. Avocații au precizat, după pronunțarea arestării preventive, că vor contesta atât măsura, cât și încadrarea juridică a faptelor.
Dosarul este considerat un test important pentru capacitatea Parchetului General de a investiga acuzații de corupție din interiorul magistraturii — o categorie de spețe în care anchetele se desfășoară cu dificultate din cauza statutului procesual al inculpaților și a complexității probelor. Conform unor comunicări oficiale, este vorba despre primele aresturi preventive ale unor procurori în funcție pentru fapte de corupție din ultimii ani, ceea ce conferă cazului o miză instituțională ce depășește cadrul strict al unei anchete locale.
Constanța are o istorie tensionată în relația cu autoritatea judiciară, marcată de dosarele privind administrația condusă în trecut de Radu Mazăre și de tensiunile dintre magistrați și politicieni locali. Atât Niță, cât și Ștefan au fost considerați, pe parcursul anilor, printre procurorii cei mai influenți din regiune, cu un rol vizibil în dosarele privind achizițiile publice și administrația portuară.
După pronunțarea arestării preventive, ancheta intră într-o nouă etapă. Procurorii din dosarul-mamă vor continua audierile și verificările documentelor financiare, în paralel cu eventualele extinderi de urmărire penală. În spațiul public au apărut deja referințe la posibili alți inculpați — magistrați, ofițeri sau intermediari — care ar fi avut roluri într-o rețea descrisă de anchetatori drept un sistem organizat de influențare a unor dosare. Decizia ÎCCJ va fi reanalizată după soluționarea contestațiilor, care ar putea avea termen la începutul săptămânii viitoare.