Numărătoarea s-a încheiat, iar blocajul pe care îl anticipau primele rezultate s-a confirmat. După ce au fost numărate și voturile din plicurile duble ale militarilor, diplomaților și pacienților din spitale, blocul condus de Benjamin Netanyahu are 53 de mandate în Knesset, blocul format în jurul lui Gadi Eisenkot (foto) are 48, iar partidele arabe au 19, potrivit cotidianului The Times of Israel. Niciuna dintre tabere nu are cele 61 de mandate necesare pentru o majoritate, iar presa israeliană și internațională anticipează negocieri care pot dura peste două luni.

Likudul rămâne primul partid

Likud, partidul lui Netanyahu, a obținut 27 de mandate, urmat de Yashar, partidul lui Eisenkot, cu 21, și de Împreună, condus de Naftali Bennett, cu 12. Lista Comună, formată din partide arabe, are 11 mandate, iar Ra’am, partidul islamist condus de Mansour Abbas, 8. Democrații lui Yair Golan au tot 8 mandate, iar Yisrael Beytenu, partidul lui Avigdor Lieberman, 7. În tabăra lui Netanyahu, Iudaismul Unit al Torei și Puterea Evreiască au câte 7 mandate, iar Shas și Sionismul Religios câte 6, relatează publicația economică Globes. Pentru Shas este cel mai slab rezultat din 1992.

Prezența la vot a fost de 77,9%, cea mai mare din ultimele decenii. Blocul lui Netanyahu a coborât de la 68 de mandate în Knesset-ul care își încheie mandatul la 53, iar partidele arabe aproape și-au dublat reprezentarea, de la 10 la 19 mandate, un record. Lista fostului ministru Yoaz Hendel, care mizase pe voturile rezerviștilor, a obținut 2,63% și a rămas sub pragul electoral de 3,25%.

Acuzațiile de fraudă ale Likudului

Likud a susținut, fără să aducă dovezi, că alegerile i-au fost furate de partidele arabe, eventual cu ajutor din străinătate. Noam Sohlberg, judecătorul care conduce Comisia Electorală Centrală, a spus că nu poate verifica aceste acuzații și a cerut serviciului de securitate internă Shin Bet să investigheze informațiile despre o finanțare legată de Qatar pentru mobilizarea alegătorilor arabi, notează Al Jazeera. Comisia a calificat drept complet nefondate relatările despre o fraudă de amploare și a precizat că ancheta nu va schimba rezultatele trimise președintelui, iar poliția spune că nu există niciun temei pentru acuzațiile Likudului.

Ce urmează

Rezultatele oficiale ajung miercuri, 4 noiembrie, la președintele Isaac Herzog, care va consulta apoi fiecare partid înainte să decidă cine primește mandatul de formare a guvernului. Noul Knesset depune jurământul pe 10 noiembrie. Herzog le-a cerut liderilor să vină la consultări deschiși la compromis. „Trebuie să facem tot posibilul să nu mai ajungem la alte alegeri”, a spus el, potrivit postului australian ABC.

Publicația Ynet scrie că, în ambele tabere, se așteaptă ca Eisenkot să primească primul șansa de a forma guvernul, dar că el are puține variante realiste. Fostul șef al Statului Major a promis un guvern sionist, cu serviciu național pentru toți, și a exclus o coaliție cu partidele arabe. Fără ele, opoziția nu poate ajunge la majoritate. Lieberman spune că rămâne valabilă promisiunea lui de a nu intra într-un guvern cu partidele ultraortodoxe sau cu cele arabe, iar Democrații lui Golan sunt singurul partid sionist dispus să colaboreze cu Ra’am sau cu Lista Comună.

Ultraortodocșii și varianta unui guvern de uniune

Partidele ultraortodoxe sunt deschise la negocieri cu Eisenkot, dar cer o lege care să-i scutească pe tinerii lor de armată, deși partidele anti-Netanyahu au promis să nu guverneze cu ele și să rezolve problema recrutării, notează Ynet. Potrivit The Times of Israel, Iudaismul Unit al Torei ar lua în calcul susținerea unui guvern minoritar condus de Eisenkot, în timp ce Mansour Abbas consideră puțin probabilă o asemenea formulă. Opoziția discută și înlocuirea președintelui Knesset-ului, Amir Ohana, cu Yair Lapid, ceea ce i-ar permite să controleze agenda parlamentului.

Netanyahu promite că va forma guvernul și că nu își va abandona aliații de extremă dreapta, dar, potrivit Ynet, nu și-a dezvăluit încă intențiile. În culise se discută și varianta unui guvern de uniune națională, care ar presupune însă compromisuri mai mari decât a acceptat până acum premierul, iar unii membri ai opoziției cred că Netanyahu ar prefera noi alegeri. Cotidianul Israel Hayom scrie că Casa Albă a transmis un mesaj în favoarea unui guvern de uniune, în timp ce The Times of Israel notează că administrația americană nu a decis încă dacă se va implica în negocieri.