Costurile de împrumut ale marilor economii au urcat la niveluri nemaivăzute de decenii. Joi, 1 octombrie, randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a atins în timpul zilei 5,34 la sută, cel mai înalt nivel din 2002, iar cel al obligațiunilor britanice pe 30 de ani a depășit 6 la sută pentru prima dată din 1998, relatează The Guardian. Randamentul titlurilor franceze pe 10 ani a urcat până la 4,96 la sută, iar cel al obligațiunilor japoneze a ajuns la 3,1 la sută. Marile publicații internaționale încearcă să explice ce înseamnă această scumpire a datoriilor de stat și cât de periculoasă poate deveni.
Reuters: petrol scump și datorii uriașe
Agenția Reuters explică vânzările masive prin combinația dintre două temeri. Prima este inflația alimentată de scumpirea petrolului, pe fondul tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, care îi face pe investitori să se aștepte la noi creșteri de dobândă. A doua este nevoia tot mai mare de împrumut a guvernelor: datoria Statelor Unite a trecut de 40.000 de miliarde de dolari, iar toate țările G7, cu excepția Germaniei, au datorii de cel puțin 100 la sută din PIB. La acestea se adaugă emisiunile de obligațiuni ale marilor companii de inteligență artificială. Randamentul american pe 10 ani a crescut cu aproape 0,9 puncte procentuale în trimestrul al treilea, cel mai mare salt trimestrial din acest secol.
Consecința, notează Reuters, este că gospodăriile, firmele și statele plătesc mai mult pentru împrumuturi, ceea ce poate frâna creșterea economică. Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale, citat de agenție, marile economii cheltuiesc acum mai mult pe dobânzi decât investește lumea în inteligență artificială, apărare sau energie curată. Mulți investitori consideră că randamentele vor scădea durabil doar dacă guvernele își reduc datoriile sau stimulează creșterea economică.
CNN: o economie americană prea puternică
Pentru CNN, explicația este în parte paradoxală: economia americană este puternică, probabil prea puternică, susținută de investițiile uriașe în inteligență artificială. Prețul combustibililor ține inflația prea sus, așa că Rezerva Federală, care a majorat dobânda în septembrie pentru prima dată din 2023, va continua probabil înăsprirea politicii monetare. Efectele se văd deja la populație: dobânda medie la creditele ipotecare pe 30 de ani a trecut de 7 la sută, iar creditele auto se scumpesc.
The Guardian: cele mai fragile piețe din 2008 încoace
Jurnalistul economic Larry Elliott scria pe 21 septembrie în The Guardian că petrolul de peste 100 de dolari barilul, vânzările de obligațiuni și avertismentele șefilor din industria inteligenței artificiale anunță o nouă lună septembrie tulbure. În opinia lui, piețele par cele mai fragile de la criza din septembrie 2008 încoace, deși băncile sunt mai puțin expuse decât atunci. Elliott îi recomandă ministrului britanic de finanțe să nu răspundă cu creșteri de taxe sau tăieri de cheltuieli, pe care le consideră contraproductive, și admite că s-ar putea să fie o alarmă falsă.
Neil Wilson, analist la banca daneză Saxo, a vorbit joi despre vânzări masive pe piața obligațiunilor, care lovesc puternic și bursele. Mohit Kumar, economist la banca de investiții Jefferies, a spus că temerile legate de inflație, deficite și volumul emisiunilor continuă să apese pe piață, că mulți cumpărători stau deoparte și că marii investitori instituționali nu vor reveni până când situația nu se stabilizează.
Financial Times: randamentele se trag unele pe altele
Investitorii citați de Financial Times avertizează că mișcarea este amplificată de fondurile de investiții care pariaseră pe scăderea dobânzilor și care acum își închid pozițiile în pierdere. Guy Miller, de la grupul de asigurări Zurich, a explicat că, pe măsură ce urcă, randamentele din diferite țări se trag unele pe altele în sus.
The Economist și Kenneth Rogoff: riscul fiscal
Revista The Economist a scris încă din septembrie că randamentele în creștere, deficitele uriașe și datoriile tot mai mari arată că lumea bogată cochetează cu dezastrul fiscal.
Kenneth Rogoff, fost economist-șef al FMI, scrie pe platforma Project Syndicate că datoriile mari devin periculoase atunci când dobânzile cresc și guvernele nu reacționează. Deficitul federal american este de aproximativ 6 la sută din PIB, în ciuda creșterii economice solide, iar fără voință politică de a-l reduce, Statele Unite riscă să rămână fără opțiuni când vor veni următorul război, următoarea recesiune sau următoarea criză financiară, avertizează profesorul de la Harvard.
Le Monde: Franța, în plină furtună
Cotidianul Le Monde descrie Franța ca pe o țară aflată în plină furtună din cauza datoriei, cu dobânzi la cel mai înalt nivel din 2002. Joi, Agence France Trésor, instituția care administrează datoria franceză, a vândut obligațiuni pe termen lung de aproximativ 12 miliarde de euro. Titlurile pe 10 ani s-au vândut cu un randament mediu de 4,93 la sută, față de 4,23 la sută la licitația din 3 septembrie.
Diferența dintre dobânzile plătite de Franța și cele plătite de Germania a ajuns la cel mai înalt nivel din 2012, relatează The Guardian. Jim Reid, de la Deutsche Bank, a observat că mișcările de joi au amintit în multe privințe de criza datoriilor din zona euro.
Handelsblatt: lupta pentru capital
Cotidianul economic german Handelsblatt descrie o luptă pentru capital între nevoile uriașe de finanțare ale companiilor de inteligență artificială și împrumuturile tot mai mari ale statelor, în timp ce scumpirea energiei alimentează inflația. Randamentul obligațiunilor germane pe 10 ani a ajuns la 3,6 la sută, față de 2,9 la sută la începutul anului și aproape zero în primăvara lui 2022. Germania se finanțează încă relativ ieftin, dar povara serviciului datoriei crește și acolo, a declarat pentru Welt am Sonntag Malgorzata Wegner, de la agenția de rating Fitch. Experții citați de Handelsblatt nu văd însă deocamdată în aceste mișcări semnele unei crize a datoriilor.
Retragerea marilor cumpărători
Economistul Mohamed El-Erian a explicat la începutul lui septembrie, pentru CNBC, că problema nu ține atât de inflație sau de credibilitatea Rezervei Federale, cât de un dezechilibru fundamental: cumpărătorii tradiționali de obligațiuni americane, precum China, Japonia sau fondul suveran al Norvegiei, se retrag, iar în Statele Unite nu există apetit pentru reducerea deficitului, potrivit Business Insider. Fondul Monetar Internațional a transmis vineri, prin purtătoarea de cuvânt Julie Kozack, că piețele de obligațiuni continuă să funcționeze ordonat, relatează Investing.com.
Ce înseamnă pentru România
Randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani a atins 7,6 la sută, cel mai înalt nivel din acest an, potrivit analiștilor Erste. Aceștia nu se așteaptă la o schimbare a ratingului țării, dar consideră că riscul retrogradării este semnificativ. Agenția S&P, care evaluează România cu BBB-, cu perspectivă negativă, adică la o singură treaptă deasupra categoriei speculative, urmează să anunțe vineri seară, 2 octombrie, rezultatul reevaluării. În săptămâna încheiată pe 25 septembrie, obligațiunile românești în lei au avut cea mai slabă evoluție din Europa Centrală și de Est, potrivit firmei de investiții Gramercy.
