Cu ocazia Halloweenului, publicația Politico a făcut inventarul lucrurilor de care se tem cei care conduc Uniunea Europeană. Pe primul loc se află Marine Le Pen (foto). Oficialii europeni sunt îngrijorați de planul candidatei extremei drepte franceze de a înjumătăți contribuția Franței la bugetul UE. Nu este clar dacă și-ar respecta promisiunea, dacă i-ar slăbi poziția dominantă pe care o are la Bruxelles Giorgia Meloni, premierul Italiei, și dacă ar cere plecarea Ursulei von der Leyen.

Unele cercuri europene se obișnuiseră cu ideea unei președinții a lui Jordan Bardella, al cărui pragmatism la conducerea activității europene a Adunării Naționale îi liniștise pe unii interlocutori. Așteptările s-au schimbat după ce o curte de apel din Paris i-a permis lui Le Pen să candideze la președinție.

Datoria Franței și succesiunea la BCE

O altă sursă de neliniște este datoria Franței. Jean-Luc Mélenchon, liderul stângii radicale, propune ca Banca Centrală Europeană să nu mai încaseze dobânzi pentru un volum mare de obligațiuni franceze. Criticii citați de Politico consideră ideea neconvențională, poate imposibil de aplicat, și avertizează că ar putea pune sub semnul întrebării chiar prezența Franței în zona euro. Problema ar putea ajunge pe masa succesorului lui Christine Lagarde, care urmează să plece de la conducerea BCE în februarie. Principalii favoriți sunt olandezul Klaas Knot și spaniolul Pablo Hernández de Cos.

Amendamente scrise cu inteligență artificială

La Parlamentul European, numărul amendamentelor depuse de eurodeputați a crescut spectaculos odată cu răspândirea inteligenței artificiale generative, iar unele proiecte importante strâng mii de propuneri de modificare. Funcționarii bănuiesc că multe sunt generate automat: textele par scrise de programe, iar unele trimit la acte legislative care nu există. Lobbiștii, asistenții parlamentari și funcționarii au de citit și de verificat mult mai mult și se tem că AI le-ar putea lua o parte din locurile de muncă. În plen, eurodeputații ar putea fi nevoiți să voteze amendamentele unul câte unul, prin ridicare de mână.

Salariile funcționarilor și bugetul pe termen lung

Funcționarii Comisiei se tem de Claudia Bauer, ministra austriacă pentru Europa, care conduce campania pentru reducerea bugetului administrativ în viitorul cadru financiar multianual. Din acești bani se plătesc salariile și birourile instituțiilor. Majoritatea capitalelor susțin campania, iar ultima propunere prevede o reducere de 8%. Oficialii glumesc că își micșorează delegațiile atunci când merg în Austria.

Și Parlamentul European amenință că va respinge viitorul buget pe termen lung, dar guvernele nu par convinse că eurodeputații vor merge până la capăt. Pentru aprobare sunt necesare 361 din cele 720 de voturi, o majoritate greu de construit într-un legislativ fragmentat, mai ales că mulți se opun planului de comasare a fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională. Dacă avertismentele lor vor continua să fie ignorate, eurodeputații ar putea vrea să demonstreze că amenințarea este reală.

Mediul, Putin și dezbinarea PPE

Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu, trebuie să accepte implicarea lui Stéphane Séjourné în pregătirea legislației privind economia circulară, deși economia circulară apare chiar în titlul portofoliului ei. Valdis Dombrovskis, comisarul pentru simplificare, insistă și el ca Roswall să reducă birocrația din mai multe legi de mediu până la sfârșitul anului, iar Partidul Popular European vrea redeschiderea legislației privind păsările, habitatele și apa.

Convorbirea președintelui finlandez Alexander Stubb cu Vladimir Putin a ridicat întrebarea cine are mandat să vorbească în numele UE. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, nu a comentat public, dar și-a exprimat rezervele față de astfel de inițiative. La nivelul șefilor de stat și de guvern, reprezentarea externă a UE îi revine lui António Costa, președintele Consiliului European. Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a participat și el la convorbire, au subliniat că au vorbit doar în numele țărilor lor.

Iar Manfred Weber, liderul PPE, se teme de dezbinarea propriului grup, ale cărui delegații naționale nu se înțeleg dacă trebuie să colaboreze cu extrema dreaptă sau să o izoleze. Weber vrea să unească partidul înaintea alegerilor europene din 2029, pe care le prezintă ca pe o confruntare cu extrema dreaptă. Unii angajați se tem însă de Ouarda Bensouag, secretarul general al grupului PPE și șefa de cabinet a lui Weber, descrisă drept una dintre cele mai influente consiliere ale acestuia, inteligentă și necruțătoare.