Banca centrală a Țărilor de Jos a mutat circa 86 de tone de aur din New York și Ottawa la Londra, într-o operațiune desfășurată între martie și august, a anunțat instituția miercuri. Motivul invocat este pregătirea pentru situații de criză: la Londra, aurul poate fi vândut mai repede decât în seifurile nord-americane, transmite BBC, care scrie că decizia a fost luată pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere.

Ponderea depozitată la New York a scăzut de la 31,3% la 18,5%, iar cea de la Ottawa, de la 19,7% la 18,5%. Londra a urcat de la 18,1% la 32,1% și a devenit locul unde De Nederlandsche Bank ține cea mai mare parte din aurul său. În țară, la Zeist, rămâne 30,8%. Rezerva totală a rămas neschimbată ca volum: 612,4 tone, evaluate la 72,2 miliarde de euro la ultima evaluare anuală, cea de la sfârșitul lui 2025.

Cum a fost făcută mutarea

Banca centrală descrie două mecanisme folosite în paralel. Aproape 59 de tone au fost vândute la New York, iar o cantitate echivalentă, conformă standardului pieței londoneze, a fost cumpărată la Londra. Restul, peste 27 de tone, a fost transportat fizic din Statele Unite și din Canada la Zeist, iar din Zeist a plecat spre Londra aceeași cantitate de aur care îndeplinea deja acele cerințe. Procedura a permis ca lingourile să nu fie topite și returnate.

Cea mai mare parte a aurului scos din America de Nord provine din seiful subteran din Manhattan. Cum a traversat Atlanticul transportul fizic nu a fost făcut public. Combinarea vânzărilor și a cumpărărilor cu transportul propriu-zis a permis băncii să împartă riscurile unei relocări fizice atât de complexe, arată instituția.

De ce Londra și nu Amsterdam

Londra este principalul centru de tranzacționare a aurului fizic, iar aurul păstrat la Banca Angliei este considerat cel mai ușor vandabil din lume. Rezervele din New York și din Ottawa sunt, prin comparație, mai greu de mobilizat imediat într-o urgență.

Olaf Sleijpen, președintele De Nederlandsche Bank, a spus că prin acest pas banca și-a îmbunătățit capacitatea de a-și folosi rezerva și că pornește de la premisa că nu va ajunge niciodată în situația de a o face, dar că întărirea rezistenței rămâne necesară.

Aurul a fost mutat între depozite din străinătate, nu adus în țară. În 2014, aceeași bancă repatriase 122,5 tone din New York la Amsterdam, într-o decizie care a alimentat atunci dezbaterea europeană despre locul în care statele își țin rezervele.

Războiul cu Iranul și tarifele pentru Canada

Banca centrală nu a precizat la ce anume se referă când invocă neliniștea geopolitică. BBC notează două elemente de context. Economia americană traversează o perioadă incertă din cauza războiului în curs cu Iranul. Canada a fost lovită de tarifele americane la oțel, aluminiu, cherestea și automobile, la care s-a adăugat în august o taxă suplimentară de 50% pe mărfuri canadiene în valoare de circa 28 de miliarde de dolari canadieni, echivalentul a 20 de miliarde de dolari americani.

De Nederlandsche Bank își exprimase anterior îngrijorarea privind relația dintre Statele Unite și Europa sub administrația Trump, inclusiv riscul unei interferențe americane în sistemele de plăți olandeze. Instituția a spus însă atunci că nu se teme de o eventuală confiscare a aurului olandez de către Washington ca instrument de presiune.