Relația dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski (foto) pare mai aproape ca oricând de punctul de ruptură, iar o despărțire ar pune în pericol ajutorul operațional american de care armata ucraineană depinde în continuare, scrie The New York Times într-o analiză publicată vineri. Ziarul notează că Zelenski reușise până acum să păstreze o formă de sprijin american, acceptând negocieri de pace fără rezultat și lăudându-l pe Trump pentru conducerea sa fermă. Acum, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, văzute ca un referendum asupra președinției lui Trump, ruptura pare reală.
O săptămână foarte proastă pentru Kiev
Pentru Kiev, loviturile au venit una după alta într-o singură săptămână. Trump a pus scumpirea motorinei pe seama războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, nu a războiului pe care el însuși l-a pornit împotriva Iranului, pe care experții în energie îl consideră adevărata cauză. A ridicat temporar sancțiunile americane asupra vânzărilor de motorină rusească, a anunțat unilateral un armistițiu energetic de care a profitat doar Rusia și a cerut ca Ucraina să-și aleagă un nou președinte.
La jumătatea săptămânii, armata ucraineană a semnalat restricții bruște și neexplicate la Starshield, versiunea militară a rețelei Starlink, esențială pentru comunicațiile de pe front. Elon Musk, directorul SpaceX, a sugerat că doar armata americană și, în ultimă instanță, Trump pot limita folosirea Starshield, iar apoi a cerut și el un nou președinte pentru Ucraina. Ulterior, oficiali americani citați de Reuters au spus că ordinul a venit din interiorul Casei Albe.
După ce s-a abținut inițial, un Zelenski vizibil furios a spus că se simte trădat de faptul că Trump a trecut deschis de partea unui lider rus care ucide zeci de civili ucraineni. Sfidând armistițiul anunțat de Trump, Zelenski a spus că Ucraina va relua atacurile asupra rafinăriilor rusești. Întrebat de jurnalistul Piers Morgan dacă Ucraina pierde Statele Unite, a răspuns simplu că da. Trump a declarat apoi pentru Newsmax că Zelenski nu este un partener bun pentru Statele Unite. Vineri, în Belgia, întrebat dacă a devenit țapul ispășitor pentru problemele lui Trump, Zelenski a zâmbit, a făcut o pauză lungă și a spus că acesta este răspunsul său.
Ce pierde Ucraina dacă Washingtonul se retrage
Analiștii citați de ziar spun că, dacă războiul declarațiilor continuă, de câștigat va avea Rusia, iar de pierdut administrația Trump, Ucraina și aliații europeni ai Kievului. Balazs Jarabik, fost diplomat al Uniunii Europene la Kiev, acum la firma de analiză politică R. Politik, a spus că situația e una în care pierd toți: Trump, Zelenski și europenii.
Cel mai rău scenariu pentru Ucraina ar fi ca Trump și Departamentul Apărării să suspende ajutorul pentru armata ucraineană. Kievul speră că un asemenea pas ar fi prea costisitor politic pentru Trump, criticat deja de o parte din propriul partid pentru felul în care tratează Ucraina. Pe linia frontului, Ucraina se bazează pe rețeaua Starshield, finanțată de Pentagon, iar informațiile militare americane o avertizează despre atacurile cu rachete și o ajută să-și țintească propriile lovituri cu rază medie. Prin Statele Unite cumpără, cu ajutorul aliaților, piese de schimb pentru avioanele F-16, rachete antiradar și rachete interceptoare Patriot, singura armă disponibilă pentru Ucraina care poate dobori rachetele balistice rusești.
Pierderea acestui sprijin ar lovi armata ucraineană tocmai când se descurcă bine pe front și ar face mai multe victime în orașele aflate sub atacuri constante cu rachete și drone, spun analiștii. Ucraina a primit deja un semnal săptămâna aceasta: oficialii ucraineni spun că nu au primit avertizare prealabilă de la parteneri, formulă care desemnează Statele Unite, pentru două valuri de atacuri cu rachete asupra Kievului, marți și miercuri. Rachetele au lovit exact când porneau sirenele.
Ucraina depinde mai puțin de armele americane
Statele Unite au fost principalul aliat al Ucrainei în acest război, până la venirea lui Trump, care a declarat încheiată izolarea Rusiei, a dat vina pe Ucraina pentru invazie și a avut cu Zelenski întâlnirea dezastruoasă de la Casa Albă, în care liderul ucrainean a fost criticat că nu poartă costum și că nu e suficient de recunoscător. Deși Zelenski a reparat ulterior relația, Washingtonul a încetat să mai doneze arme și le-a cerut Kievului și aliaților săi să plătească pentru ele. Între timp, Ucraina și-a dezvoltat mult propria producție de armament, ceea ce a atenuat retragerea americană și îi lasă lui Zelenski mai mult spațiu să vorbească deschis.
Nico Lange, fost oficial al Ministerului german al Apărării, acum la Conferința de Securitate de la München, a spus că pârghia pe care Trump o mai are prin refuzul de a-i da Ucrainei arme este foarte limitată și că impresia că Ucraina ar pierde războiul fără ajutor american nu este adevărată. Totuși, a spus el, informațiile europene nu pot înlocui avertizările americane despre rachetele de croazieră lansate de pe navele din Marea Neagră sau despre rachetele balistice. Fără avertizări și fără Patriot, Rusia ar putea lovi nepedepsită.
Oleh Katkov, analist militar și redactor-șef al publicației ucrainene AIN, a avertizat că, fără avertizările despre atacurile balistice, ucrainenii nu vor ajunge la timp în adăposturi și vor muri. Solomiia Bobrovska, membră a comisiei de apărare din parlamentul ucrainean, s-a declarat îngrijorată că SUA ar putea opri livrările de rachete Patriot, ale căror stocuri mondiale s-au epuizat mai ales din cauza războiului din Iran. Ea a spus că Ucraina trebuie să-și caute alternative, dar că nu va înceta să lupte orice s-ar întâmpla și a exclus o pace cu prețul capitulării.
Următoarele săptămâni ar putea arăta încotro merge relația, spun analiștii. Harry Nedelcu, director la firma de consultanță Rasmussen Global, a spus că totul depinde de felul în care Trump va gestiona perioada de până la alegeri: pe de o parte, vrea să arate că scade prețul carburanților, pe de altă parte, e criticat din propriile rânduri. Din punct de vedere geopolitic, a spus Nedelcu, este însă o lovitură pe la spate și o trădare.