Când negocierile conduse de americani pentru încheierea războiului din Ucraina au fost reluate săptămâna trecută la Abu Dhabi, rachetele și dronele rusești transmiseseră deja mesajul Moscovei, scrie The New York Times, care citează mai mulți analiști. Cu câteva săptămâni mai devreme decât se aștepta, Rusia a pornit o campanie intensă de bombardamente asupra infrastructurii care îi ține pe ucraineni în viață iarna. Atacurile zilnice asupra sistemului energetic au stârnit temeri că Kievul, un oraș de trei milioane de locuitori, ar putea deveni aproape de nelocuit în lunile următoare.
La Abu Dhabi, Rusia a venit cu cereri dure, pe care Ucraina și aliații ei europeni au puține șanse să le accepte. Potrivit cotidianului american, intransigența arată că Moscova nu are un interes real să discute acum despre pace, pentru că se bazează pe ideea că bombardamentele din timpul iernii îi vor întări poziția la negocieri.
Lovituri zilnice asupra rețelei electrice
Pe 1 septembrie, Vladimir Putin a ordonat bombardarea masivă a sectorului energetic al Ucrainei. Până la sfârșitul lui octombrie, forțele ruse au atacat rețeaua de peste 350 de ori și au avariat peste 800 de echipamente esențiale, potrivit oficialilor ucraineni. Cu 72 de ore înainte de începerea discuțiilor de la Abu Dhabi, Moscova a lansat 36 de rachete balistice, dintre care foarte puține au fost doborâte, și 172 de drone. Toate rachetele au țintit Kievul și regiunea din jur. Atacul a tăiat liniile de înaltă tensiune care alimentează capitala și a lăsat fără căldură 40% dintre blocurile de locuințe ale orașului, înainte de primul îngheț serios.
Anchetatorii ONU au calificat drept crime împotriva umanității bombardarea zonelor urbane dense cu rachete balistice și bombe planante. Noua campanie îi obligă pe ucraineni să suporte întreruperi de curent și de apă, prin rotație, pe zone, pentru că rețeaua slăbită nu mai poate transporta spre orașe electricitatea produsă de centrale.
Kievul este ținta principală. Viktoria Bulah, în vârstă de 43 de ani, a povestit că blocul ei de la marginea orașului a primit în ultima vreme curent doar 18–26 de minute pe zi. Fără electricitate, clădirea nu are nici căldură, nici apă curentă, nici lifturi. În timpul alarmelor de noapte, ea și fiul ei, de 9 ani, coboară nouă etaje până la adăpostul înghețat din subsol și urcă înapoi când alerta se încheie. O vecină a renunțat să mai coboare cu copilul ei mic, pentru că drumul devenise prea greu.
Anna Dzebliuk, o tânără de 25 de ani, își păstrează bateriile pentru urgențe, își încălzește patul cu o sticlă de apă fierbinte în cele zece minute în care are curent și mănâncă atunci când se aprinde lumina, chiar și la miezul nopții. Casa nu mai este un loc sigur, iar seara, când se întoarce de la serviciu, are senzația că intră într-un subsol, a spus ea.
Oficialii ucraineni și organizațiile de ajutor avertizează că se apropie o criză umanitară dacă marile orașe rămân fără căldură, apă și canalizare. Mulți dintre locuitorii care își permit asta se gândesc să plece pe timpul iernii. Maksim Timcenko, directorul DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina și distribuitorul de electricitate al Kievului, a spus că iarna nici nu a venit, iar oamenii sunt deja fără curent.
O singură rachetă pentru fiecare țintă
Tot mai multe arme rusești trec de apărarea antiaeriană, care începe să cedeze sub presiunea unui război de uzură. Stocurile de rachete americane Patriot, singurul scut sigur al Ucrainei împotriva rachetelor balistice, au scăzut periculos, pentru că Washingtonul își păstrează rezervele pentru crizele din Orientul Mijlociu, iar aliații europeni nu reușesc să cumpere destule.
Iurii Ihnat, colonel și purtător de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, a explicat într-un interviu că echipajele au renunțat la regula de a trage cel puțin două proiectile antiaeriene asupra fiecărei rachete balistice. Ucrainenii nu își mai pot permite acest lux și trag acum doar câte o rachetă. „Zboară 40 de rachete și sunt doborâte cinci”, a spus Ihnat.
Avioanele de vânătoare rămân principala apărare împotriva dronelor cu reacție care zboară la mare altitudine. În raidurile concentrate, ucrainenii reușesc să intercepteze 85–90% dintre aceste drone, dar vremea rea și roiurile împrăștiate, venite din mai multe direcții, pot coborî uneori procentul la 50–60%, potrivit colonelului. În plus, Volodimir Zelenski a avertizat că legătura armatei prin Starshield, rețeaua americană de sateliți prin care comunică trupele, este din nou încetinită, ceea ce îngreunează folosirea noilor sisteme de interceptare împotriva dronelor cu reacție.
Ucraina își duce propria campanie cu drone în Rusia, împotriva rafinăriilor și a terminalelor de export, ca să taie veniturile din energie care finanțează războiul. Campania rusă împotriva Ucrainei este însă mult mai amplă și mai letală, scrie publicația americană.
Frontul energetic
Șansele Ucrainei depind în mare parte de oameni ca Serhii Titarenko, care conduce o echipă de reparații a liniilor electrice la Sumî, un oraș din nord-estul țării atacat des de ruși. El spune că oamenii lui sunt vânați zi și noapte de drone, în timp ce lucrează în echipamente grele de protecție. Acum câteva zile, o dronă a lovit mașina unor colegi pe o stradă aglomerată din oraș, iar unul dintre ei a suferit o amputare. Fiecare are frontul lui, iar ei țin frontul energetic, a spus Titarenko.
An de an, Moscova a încercat să slăbească voința ucrainenilor bombardând infrastructura și făcându-le viața grea. De fiecare dată, inclusiv în iarna extrem de friguroasă din 2025, Ucraina a rezistat. Nu se poate prevedea cum vor face față orașele ucrainene iernii acesteia, iar vremea va conta mult. Oleksandr Harcenko, directorul Centrului de cercetare a industriei energetice din Kiev, consideră că orașul poate trece de iarnă fără o pană de curent catastrofală dacă echipele au răgaz între atacuri ca să repare liniile avariate. Nimeni din lume nu știe să lucreze sub atac ca ucrainenii, a spus el, iar deși trec prin momente foarte grele, își vor reveni.
