Comunicarea pe rețelele sociale este cea mai importantă provocare cu care se confruntă democrația în prezent, iar problema nu este conținutul mesajelor, ci numărul lor, a declarat marți președintele Nicușor Dan (foto), la Forumul privind statul de drept (Rule of Law Forum), organizat la Biblioteca Centrală Universitară Carol I din București. „Și nu vorbesc de conținut, vreau să vorbesc doar de cantitate. Cum facem ca principiul fundamental al democrației – «o persoană, o voce, un vot» – să fie păstrat, păstrând evident și libertatea de expresie, și libertatea de asociere? Pentru că constatăm că a devenit extrem de ieftin să plătești o mie de voci care acoperă o voce legitimă”, a spus șeful statului, potrivit transcrierii publicate de Administrația Prezidențială.
Președintele a adăugat că aceasta este o chestiune asupra căreia trebuie să reflecteze toți cei preocupați de democrație și de statul de drept.
Protestul și strigătul nu sunt de ajuns
Nicușor Dan a spus că protestul și strigătul sunt mijloace democratice legitime, dar că fără dialog și compromis nu se poate ajunge la consens. „Altfel, avem o societate în care avem fiecare bulă cu strigătul ei, și asta nu poate să dea premisele unei construcții democratice care să pună în acord instituții, reguli cu aspirațiile oamenilor”, a explicat el.
Șeful statului a mai spus că expresia „statul de drept” sună extrem de abstract în limba română și că „domnia legii”, ca în limba engleză, ar fi mult mai ușor de înțeles pentru un cetățean obișnuit. În opinia sa, statul de drept înseamnă, concret, funcționarea sau nefuncționarea instituțiilor, mulțumirea sau nemulțumirea cetățenilor față de ele și nivelul corupției. Întrebarea este, a spus președintele, cum se poate construi o societate în care instituțiile se controlează reciproc, pentru a preveni derapajele, și se ajută între ele să funcționeze mai bine.
Apartenența la Uniunea Europeană
Președintele a salutat prezența la București a delegației Comisiei de la Veneția, condusă de președinta acesteia, Marta Cartabia, cu care se întâlnise cu o zi înainte. Unul dintre subiectele discutate a fost sentimentul de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană, nu doar în România. „Ne simțim cu adevărat membri ai acestei Uniuni sau este o abstracțiune la care ne raportăm cu singura noastră identitate națională?”, s-a întrebat Nicușor Dan. El a spus că este o întrebare nu doar pentru cetățeni, ci și pentru instituțiile din România, care ar trebui să intre într-un dialog mai amplu cu instituțiile similare europene și internaționale.