Nicușor Dan (foto), președintele României, a declarat pentru Financial Times că i-a prezentat lui Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politici, o propunere cu cifre despre trupele americane din România și despre împărțirea costurilor pentru prezența lor. „Ne dorim mai multe trupe americane și capabilități mai letale”, a spus președintele în interviul publicat joi.

Nicușor Dan l-a primit pe Colby, unul dintre principalii responsabili ai Pentagonului pentru strategia militară, pe 4 noiembrie, la Palatul Cotroceni, în timpul vizitei oficialului american în Polonia și România, cele mai populate țări de pe flancul estic al NATO. Colby a pledat în trecut pentru o prezență militară americană în Europa mai limitată și mai concentrată, iar Pentagonul condus de Pete Hegseth a amenințat în repetate rânduri că își va reduce semnificativ trupele de pe continent. Suma propusă de București nu a fost făcută publică.

Modelul polonez

Potrivit Administrației Prezidențiale, în România se află acum 1.172 de militari americani, față de aproximativ 1.700 înainte. Cotroceniul a sugerat că România ia în calcul o sumă asemănătoare cu cea oferită de Polonia, care a propus în septembrie să plătească Statelor Unite 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american dintr-o viitoare bază permanentă, numită Fort Trump, și să finanțeze construcția bazei. Polonia găzduiește aproximativ 10.000 de militari americani, în circa 12 locații. După o întâlnire cu Hegseth, marți, Władysław Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al Apărării, a spus că Hegseth i-a transmis că totul merge în direcția bună, ceea ce el a interpretat drept undă verde a Pentagonului pentru baza permanentă.

Nicușor Dan a spus că România are o politică externă foarte asemănătoare cu a Poloniei, care are o poziție dură față de Rusia. „Înțelegem amenințarea Rusiei și înțelegem cum războiul din Ucraina ne amenință securitatea”, a declarat președintele. El a recunoscut că deficitul bugetar mare nu îi permite României să cheltuiască pentru apărare cât Polonia, care a ajuns aproape de 5% din PIB, ținta pe care aliații din NATO s-au angajat să o atingă până în 2035.

Argumentul de la Marea Neagră

Nicușor Dan a spus că baza aeriană Mihail Kogălniceanu și portul Constanța au o importanță strategică pentru Statele Unite. Președintele a amintit că Bucureștiul le-a permis anul acesta forțelor americane să folosească baza în războiul cu Iranul, în timp ce alte capitale din Uniunea Europeană au refuzat.

Dronele rusești au căzut de mai multe ori pe teritoriul României, iar nave comerciale au fost lovite în largul coastei. Președintele a spus că rușii încearcă să schimbe atitudinea țărilor europene care sprijină Ucraina. România a primit ajutor de la aliați împotriva dronelor și este acum mult mai bine protejată, iar același lucru urmează să se întâmple la Marea Neagră, cu echipamente noi și mai multă pregătire, dar fără escaladare, a explicat el.

Sandu-Valentin Mateiu, fost comandant în Marina Română și expert militar, a spus pentru FT că militarii americani se află în România mai ales ca să asigure funcționarea bazelor. În afară de Mihail Kogălniceanu, Statele Unite au militari și sistemul antirachetă de la Deveselu, în sudul țării. Potrivit lui Mateiu, nu se știe încă dacă americanii sunt dispuși să trimită în România și unități de luptă.

Relația cu administrația Trump

Nicușor Dan a spus că relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada de după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, pe fondul acuzațiilor de amestec rusesc. În 2025, vicepreședintele american JD Vance dăduse România drept exemplu de țară europeană care îi persecută pe politicienii de dreapta și spusese că dovezile amestecului rusesc sunt slabe. Președintele a minimalizat tensiunile de atunci: noua administrație de la Washington nu avea toate informațiile despre cooperarea dintre cele două țări, dar le-a înțeles foarte repede, a spus el.