Nicușor Dan îl primește miercuri, la Palatul Cotroceni, pe Elbridge Colby (foto), subsecretarul pentru politici al Pentagonului, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială. Discuțiile vor fi despre securitatea Mării Negre și despre prezența militarilor americani în România. Colby a lansat în vară analiza prin care Pentagonul stabilește câți militari mai păstrează în Europa.

Vizita are loc la o zi după alegerile de la jumătatea mandatului președintelui Donald Trump, în care Partidul Democrat a obținut majoritatea în ambele camere ale Congresului american.

Ce cere Bucureștiul

Marius Lazurca, consilierul prezidențial pentru securitate națională, a fost săptămâna trecută la Washington, unde a avut mai multe întâlniri pe teme de apărare și politică externă. Într-un interviu acordat postului CNN, el a spus că România vrea o prezență militară americană mai puternică pe teritoriul său, din cauza amenințărilor din regiunea Mării Negre.

În octombrie, agenția Bloomberg a relatat că România s-a oferit să acopere o parte din costurile militarilor americani staționați în țară, după o inițiativă asemănătoare a Poloniei și a statelor baltice, notează publicația ucraineană de specialitate Militarnyi. România plănuiește să investească până în 2040 aproximativ 4 miliarde de euro în baza aeriană Mihail Kogălniceanu, de lângă Constanța, pentru a putea găzdui mai mulți militari americani și aliați.

Mesajele lui Colby pentru aliați

Vizita vine la câteva zile după ce agenția Reuters a relatat, citând patru surse, că oficiali ai Pentagonului, între care Colby, le-au cerut mai multor aliați din NATO, inclusiv Estoniei, Letoniei și Lituaniei, să își tempereze declarațiile publice despre amenințarea rusă. Potrivit agenției, Colby i-a cerut unui reprezentant al unei țări baltice să nu provoace Rusia. Pentagonul a refuzat să comenteze, relatează site-ul ucrainean UA.NEWS. Nu se știe dacă și România a primit mesaje asemănătoare.

Cum s-a schimbat prezența americană

Statele Unite au trimis tot mai mulți militari în România după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și au întărit această prezență după invazia la scară largă a Ucrainei, în 2022. La începutul anului 2023 se aflau în România aproximativ 3.000 de militari americani, iar în 2025, aproximativ 1.700, potrivit publicației poloneze de specialitate Defence24.

Pe 29 octombrie 2025, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că Brigada a 2-a a Diviziei 101 Aeropurtate, aflată în România prin rotație, nu va mai fi înlocuită după încheierea misiunii sale de nouă luni, relatează Stars and Stripes, publicația dedicată militarilor americani. Potrivit ministerului, în țară urmau să rămână aproximativ 1.000 de militari americani. Defence24 notează că cei mai mulți dintre aceștia, între 700 și 800, erau repartizați la baza Mihail Kogălniceanu, aproximativ 200 la baza de apărare antirachetă de la Deveselu și aproximativ 100 la baza aeriană de la Câmpia Turzii.

Comandamentul armatei americane pentru Europa și Africa a transmis atunci că decizia nu înseamnă o retragere a SUA din Europa. Nicușor Dan a spus că prezența americană revine la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina și că securitatea României nu va scădea. Republicanii Roger Wicker și Mike Rogers, președinții comisiilor pentru apărare din Senat și din Camera Reprezentanților, au criticat însă decizia și au spus că retragerea prea devreme a militarilor de pe flancul estic al NATO slăbește descurajarea Rusiei, potrivit unui comunicat comun.

În martie 2026, Parlamentul a aprobat, cu 272 de voturi pentru, 18 împotrivă și 5 abțineri, sosirea temporară, pentru cel mult 90 de zile, a 400–500 de militari americani, împreună cu avioane de realimentare în zbor, drone și echipamente de comunicații, pentru sprijinirea operațiunilor SUA împotriva Iranului, potrivit publicației bne IntelliNews. Nicușor Dan a spus atunci că sistemele aduse nu sunt înarmate.

O analiză care poate aduce noi reduceri

La sfârșitul lui iulie, Colby a anunțat începutul analizei privind prezența militară americană în Europa. Analiza ar urma să dureze cel mult șase luni și urmărește ca europenii să preia responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului, adică cea care nu implică arme nucleare, relatează Stars and Stripes. Pentagonul a hotărât deja să retragă 5.000 de militari din Germania. Potrivit Militarnyi, rezultatele sunt așteptate până la sfârșitul anului și ar putea aduce noi retrageri.