Nicușor Dan (foto), președintele României, a declarat marți seară, în conferința de presă de la Palatul Cotroceni, că venirea AUR la guvernare ar fi dus într-o săptămână la retrogradarea ratingului de țară. A fost prima lui conferință de presă din aprilie încoace și prima de la învestirea Guvernului Luca Niculescu. „Am considerat util să avem un dialog la sfârșitul crizei politice”, a spus președintele, care a recunoscut că românii au trecut printr-un an în care nivelul de trai a scăzut.
Nicușor Dan și-a construit intervenția pe patru întrebări: care este situația financiară a țării, de ce AUR nu putea ajunge la guvernare, de ce alegerile anticipate ar fi prăbușit economia și de ce PNL și USR nu puteau guverna fără PSD, chiar și cu sprijinul președintelui.
Un deficit cât tot PNRR
Președintele a spus că România va cheltui în 2026 aproximativ 860 de miliarde de lei și că deficitul ajunge la circa 150 de miliarde de lei. Suma este echivalentă cu tot Planul Național de Redresare și Reziliență pe cinci ani, cu 2.500 de kilometri de autostradă sau cu 45 de spitale regionale, iar 60 de miliarde de lei merg doar pe dobânzile la datoriile deja acumulate. „Sunt bani pe care îi cheltuim fără să îi avem”, a spus el.
Nicușor Dan a explicat că România se află la limita dintre țările pe care agențiile de rating le recomandă investitorilor și cele pe care nu le mai recomandă. În cazul unei retrogradări, fondurile de pensii și-ar putea retrage banii, statul s-ar împrumuta mai scump, iar dacă nici așa nu ar găsi destui bani, ar putea interveni Fondul Monetar Internațional, cu ajustări drastice. Încrederea piețelor se recâștigă greu, în medie în șase-șapte ani, a spus președintele, amintind că România a pierdut-o în 2008 și a recâștigat-o abia în 2014. El a adăugat că rectificarea bugetară a păstrat limita de cheltuieli asumată și că ultimele emisiuni de obligațiuni au mers bine.
De ce a exclus AUR de la guvernare
Președintele a spus că îi înțelege pe simpatizanții AUR, pentru că a participat el însuși la sute de proteste, dar că un partid trebuie judecat altfel. Piețele financiare consideră AUR un partid populist, iar simpla lui venire la putere ar fi fost un motiv de scădere a ratingului, a explicat el. Nicușor Dan a mai spus că AUR nu arată de unde ar avea banii pentru promisiunile sale și a dat exemplul locuințelor de 35.000 de euro, pe care le-a numit marketing electoral.
Al doilea argument a fost securitatea. Nicușor Dan a numit AUR un partid izolaționist și a spus că nu este sigur că ar putea ține țara în siguranță, în condițiile din regiune. El a amintit că AUR a votat împotriva prezenței militarilor NATO în România și a legii care permite doborârea dronelor și că l-a susținut pe Călin Georgescu, care a spus că baza de la Mihail Kogălniceanu ar fi folosită pentru un atac asupra Rusiei.
Anticipatele și iluzia unei guvernări PNL-USR
Nicușor Dan a amintit că a spus de la început că alegerile anticipate ar fi o soluție dezastruoasă. Un analist de la o agenție de rating ar fi văzut o țară care se împrumută cu 150 de miliarde de lei pe an, cu un guvern care mai are doar patru-cinci luni, cu partide care se ceartă tot mai tare și cu un partid de 40% în sondaje, certat cu toată lumea în țară și în străinătate, a explicat președintele.
El a respins și ideea că PNL și USR ar fi putut guverna singure dacă ar fi avut sprijinul lui. A mai auzit propunerea ca PSD și AUR să fie lăsate să guverneze și să eșueze, pentru ca apoi să vină PNL și USR, dar asta ar fi însemnat să arunce țara în aer, a spus Nicușor Dan. Președintele a povestit că mulți oameni din PNL și USR, care la televizor se prezentau drept luptători împotriva PSD, l-au rugat de nenumărate ori să vorbească el cu social-democrații.
Întrebat dacă îi va cere premierului Luca Niculescu să scadă TVA, Nicușor Dan a spus că nu a pus această condiție. Singura condiție a fost ca AUR să nu intre la guvernare, a explicat el. Președintele crede că românii au ajuns la limita taxelor pe care le pot suporta, dar a spus că se mai poate discuta despre accizele la tutun sau despre taxele pe jocurile de noroc. El i-a dat dreptate unui jurnalist care spunea că reducerea cheltuielilor statului întârzie și a spus că sunt multe locuri unde se pot face economii.
Procurorii-șefi și raportul despre alegerile din 2024
Nicușor Dan a apărat numirea noilor procurori-șefi. Aceștia „nu au fost numiți de PSD, ci propuși”, după un concurs organizat potrivit legii, iar alegerea este una bună, a spus el, adăugând că vede o activitate mai intensă a parchetelor. Faptul că doi magistrați importanți sunt anchetați după mulți ani este un pas mare, a spus președintele. Magistraților care se plâng de Inspecția Judiciară le-a cerut să vină la el cu documentele din dosarele lor.
Despre raportul promis privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, președintele a spus că rezolvarea crizei politice a avut prioritate și că nu poate da încă un termen. Au existat clar nereguli financiare, iar procurorii au prezentat fapte despre influența Rusiei, a spus el, vorbind despre un război hibrid rusesc în Europa, cu mii de atacuri informatice, sabotaje și campanii de dezinformare.
SUA și UE nu se exclud
În politica externă, Nicușor Dan a spus că este o falsă dezbatere ideea că România ar trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite. Plata pentru prezența militarilor americani în România este un beneficiu reciproc, iar România a trimis Washingtonului, acum o lună și jumătate, răspunsul la un chestionar al administrației americane pe această temă, a explicat el. Relația transatlantică rămâne extrem de importantă, la fel cum este cooperarea cu Comisia Europeană pentru securitatea Mării Negre, discutată luni la București cu Ursula von der Leyen, a adăugat președintele.
Întrebat de ce nu a avut încă o întâlnire față în față cu Donald Trump sau cu JD Vance, Nicușor Dan a spus că succesul unei administrații nu se măsoară prin viteza vizitelor, ci prin obiectivele de securitate atinse. Despre recenta declarație a conducerii partidului german AfD la adresa românilor, el a spus că a existat o comunicare pe cale diplomatică și că este vorba despre o generalizare nefericită.
