Marian Neacșu, vicepremier, a prezentat luni primele direcții ale reformei firmelor statului și ale administrației centrale, la ședința conducerii PSD și apoi într-o conferință de presă la sediul partidului. Companiile în care statul are majoritatea și care pierd bani de mulți ani vor fi verificate una câte una și ar putea fi comasate, reorganizate sau închise. Neacșu a spus că măsurile sunt abia la început și nu sunt încă definitive.
„Vom analiza punctual toate societățile comerciale. Cert, vor fi situații de comasări, desființări”, a declarat vicepremierul. Firmele listate la bursă nu vor fi incluse în această analiză. Cele profitabile ar putea primi măsuri care să le facă mai eficiente, fără ca acestea să fie considerate ajutor de stat, adică sprijin public pe care regulile europene îl limitează strict.
Șefii, plătiți după rezultate
Membrii consiliilor de administrație și de supraveghere și directorii ar urma să primească o parte mai mare din bani în funcție de cum merge compania, nu ca sumă fixă garantată. Guvernul analizează varianta ca partea fixă să scadă până la salariul mediu pe economie în marile companii și până la salariul minim în firmele mici și mijlocii. Vor fi revizuite și obiectivele pe care conducerile trebuie să le atingă potrivit contractelor de management.
Despre oamenii aduși pe criterii politice în companii, Neacșu a declarat: „Clientela de partid își va căuta de muncă”. Într-un interviu radio, el a spus că nu știe dacă asemenea oameni lucrează acum în firmele statului și că nu trebuie generalizat, dar că, dacă există, astfel de cazuri se vor restrânge la minimum sau vor dispărea. Despre angajații firmelor închise, vicepremierul a afirmat că vor trebui să își găsească altceva de făcut, iar Guvernul ia în calcul recalificarea lor și sprijin pentru un nou loc de muncă, prin programe ale Ministerului Muncii.
Listarea la bursă nu este, în general, un obiectiv al reformei, a mai spus Neacșu. Părerea lui personală este că firmele trebuie întâi să devină mai profitabile, pentru ca pachetele de acțiuni să poată fi vândute mai târziu la prețuri mai bune. Impactul asupra bugetului e greu de estimat, a adăugat el, amintind o ordonanță de la care Guvernul aștepta 3,6 miliarde de lei în 2026, dar care, după datele preliminare, a adus doar 700–800 de milioane.
Cât de multe firme vor fi afectate
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus într-un interviu TV că i-a cerut lui Neacșu, personal, să fie „fără milă” și că „pe puțin 100 de entități ale statului” vor dispărea. „Nu văd de ce statul trebuie să aibă instituții care se calcă pe picioare”, a declarat liderul PSD. El a mai spus că premierul Luca Niculescu și președintele Nicușor Dan, cărora le-au fost prezentate ideile, sunt de acord.
Neacșu nu a confirmat cifra. „Acele 100 de companii sau mai multe, poate vor fi mai multe, poate vor fi mai puține”, a spus el. Vicepremierul nu a prezentat o listă a firmelor sau a instituțiilor vizate.
Ce se schimbă în județe
Reforma privește și filialele locale ale ministerelor. Contabilitatea, auditul, logistica și serviciul juridic ar fi preluate, în fiecare județ, de un singur serviciu comun pentru toate aceste instituții. Unele instituții județene care funcționează acum separat ar putea fi comasate pe regiuni sau transformate în direcții ale ministerelor, după modelul reorganizării de la Ministerul Agriculturii.
Guvernul vrea să unească organismele de control care verifică aceleași lucruri, să desființeze autoritățile ineficiente și să pună accentul pe prevenție. Ca exemplu de suprapunere, Neacșu a dat Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și serviciile județene ale Institutului Național de Sănătate Publică.
Proiectul, în Parlament pe 1 martie
Până pe 20 noiembrie ar urma să fie înființat un comitet interministerial condus de premier și coordonat de Neacșu. Ministerele trebuie să trimită datele cerute până pe 15 decembrie, iar analiza lor ar trebui încheiată până pe 20 ianuarie. Legea ar urma să fie scrisă până la 1 februarie și pusă în dezbatere publică, iar pe 1 martie 2027 Guvernul vrea să își asume răspunderea pentru ea în Parlament. Prin această procedură, textul este adoptat fără dezbatere, dacă opoziția nu depune o moțiune de cenzură sau dacă moțiunea nu trece.
Reforma companiilor de stat a fost începută de guvernul condus de Ilie Bolojan. Oana Gheorghiu, vicepremier în acel guvern, a analizat 22 de firme publice și a propus, între altele, închiderea a opt dintre ele și vânzarea unor pachete de acțiuni la Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank. PSD s-a opus listării companiilor profitabile și a inițiat o lege care interzice până la sfârșitul lui 2027 vânzarea acțiunilor statului la companiile naționale. Legea a fost adoptată în mai, cu voturile PSD și AUR în Camera Deputaților.
